UPDATE Proiectul de lege privind salarizarea unitară prevede că, până în anul 2022, este nevoie de o alocare bugetară de 19,5 miliarde de lei pentru rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public, a afirmat, luni, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), la care au participat sindicatele și patronatele din domeniu, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
Potrivit ministrului Dragoş Pîslaru, creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că salariul președintelui să fie la limita de sus a grilei de salarizare, în timp ce remunerația premierului va fi redusă cu 300 de lei față de nivelul actual.
În plus, proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă, precum și acordarea de sporuri de performanță în limita a 5% din buget.
Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.
Executivul a solicitat, luni, partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului, Guvernul să stabilească noul salariu minim, potrivit unui comunicat emis de Guvern.
Premierul Cioloș a transmis partenerilor sociali că pentru anul viitor nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca în anii precedenți.
Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul la care lucrează în prezent un grup de experți independenți.
„Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluția salariului minim”, a declarat premierul Cioloș.
La rândul său, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior convocarea unui nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens.
Potrivit ministrului, pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia.
„Studiul realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat în plată. Studiul are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017. Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de țară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României. Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plată este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata până la sfârșitul anului”, se mai arată în comunicatul citat.
Guvernul reamintește că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008 la 1.250 începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câștigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8%, cât era în anul 2008, la 46,62% în anul 2016.
În privința proiectului de lege privind salarizarea unitară, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022.
Potrivit comunicatului Guvernului, creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13.
De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual.
Totodată, proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile în cuantum de 30%, cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă. Documentul mai prevede acordarea de sporuri de performanță în limita a 5% din buget.
„În privința proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităților din sistem și să nu afectăm salariile aflate în plată”, a afirmat Dacian Cioloș, conform comunicatului Executivului.
Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii, mai informează Guvernul.
CITEŞTE ŞI: Guvernul are trei variante pentru salariul minim pe 2017