Cartel Alfa: Proiectul legii salarizării este prost făcut. Se introduce un mecanism „mafiot” de performanţă

Preşedintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, spune că proiectul legii salarizării unitare trebuie analizat cu foarte mare atenţie, iar unele dintre prevederile acestuia îl fac “o lege proastă”, la care trebuie să se lucreze mult pentru a deveni “o lege adecvată”.

Liderul sindical spune că prin acest proiect în continuare sunt excluse entităţi, în mod nejustificat, precum BNR şi ASF.

Baza 1 de salarizare este prevăzută la 1.625 de lei, iar primele 41 de clase sunt comprimate, de aici şi încercarea prin studiu a guvernului de a îngheţa salariul minim garantat în plată pe economie, a mai spus Hossu.

El a precizat că, în practica, va fi aplicată neunitar legea, deoarece Ministerul Muncii nu îşi asumă aplicarea printr-o metodologie unitară. “Aplicarea, atât în gestiune cât şi la control, este lăsată la nivel de ministere, deci a interpretării personale a unor persoane de la departamentele de resurse umane”, a spus Hossu.

Alte articole

”Cartel Alfa” a calculat de câți bani are nevoie o familie cu patru persoane pentru a trăi decent. Suma este din cinci cifre!

Salariul minim 2024, capcana majorării devoalată de Bogdan Hossu: „Salariații nu pleacă acasă cu brutul”

Citeşte şi: Ce salarii primesc profesorii, medicii, poliţiştii şi judecătorii.Toate salariile din România, conform proiectului salarizării bugetare

Preşedintele “Cartel Alfa” susţine că prin proiectul legii salarizării se dau creşteri procentuale care vor genera interpretări personale, în loc să se dea câte o grilă clara pentru fiecare an de aplicare din cei şase ani prevăzuţi.

“Se dau 116 clase (valorile lor nu sunt respectate totdeauna, vezi cazul preşedintelui României prevăzut cu 22.000 de lei, nu 21.450 cât este în anexaă), dar care au pasul foarte diferenţiat, astfel: pas 1% pentru intervalele 1.625 – 1.678 şi între 1.742-1.800 lei, pas de circa 0,2% în intervalele 1.678-1.742 şi între 1.800-1.872, apoi pasul variază în medie în jur de 2,8%, mai puţin când se saltă la înalţii demnitari, salt de 14% şi 10%”, arată Hossu, conform News.ro.

Liderul sindical mai spune că, în baza prevederilor din proiectul legii salarizării unitare, scade valoarea sporurilor la 25%, iar sporurile de performanţă sunt lăsate să fie stabilite de ordonatorul principal, ceea ce înseamnă introducerea unui mecanism „mafiot” de performanţă. Mai mult, criteriile de performanţă specifice nu sunt definite sau clarificate, fiind lăsate, împreună cu procedura de stabilire, la latitudinea angajatorului.

Proiectul de lege mai introduce un spor de până la 30% pentru posturi greu ocupabile, pe o perioadă de 12 luni, fără ca acestea să fie definite şi fără a se spune ce se întampla după cele 12 luni.

Hossu mai spune că în proiect sunt ambiguităţi în exprimare de tipul „au dreptul” în loc să se menţioneze  că “se aplică salariul de bază din funcţia în care sunt numiţi”.

În ce priveşte cumulul de funcţii, proiectul prevede că acesta poate fi numai în sectoarele sănătate, învăţământ şi cultură.

Orele suplimentare nu se plătesc pentru personalul cu timp parţial, ceea ce, potrivit liderului sindical, este “o aberaţie care poate deveni periculoasă prin generalizare”.

“Treptele de vechime nu respectă diferenţele de spor de 5% prevăzute (pentru treapta a patra şi a cincea, precum şi pentru 0-1)”, a mai arătat Hossu.

Liderul sindical susţine că nu există un echilibru intersectorial, în proiectul de lege fiind prevăzut că generalul maior şi contraamiralul au clasa 68, profesorul universitar cu 25 de ani de vechime are 71, medicul primar are 67, registratorul comercial IA are 73, judecătorul cu peste 20 de ani vechime are 99. De asemenea, îngrijitorul preşcolar cu studii medii are clasa 14, sora medicală sau maseorul cu studii medii are clasa 8, funcţia corespunzătoare gradului de agent – agent şef principal de poliţie sau de penitenciar are 12, asistentul maternal profesionist şi asistentul personal profesionist, precum şi părintele social are clasa 12.

Preşedintele României va fi salarizat lunar cu 21.540 lei, prim-ministrul şi liderii celor două Camere parlamentare vor fi remuneraţi cu 21.200 lei, un prefect va fi salarizat cu 11.805 lei – 12.808 lei, în timp ce un salariul unui profesor va porni de la 1.864 lei şi va putea ajunge la 4.349 lei, conform celei mai recente variante a legii salarizării unitare, obţinută de Profit.ro.

Miniştrii vor încasa 19.055 lei, senatorii şi deputaţii vor primi lunar 18.000 lei, iar salariile pentru primari vor porni de la 19.055 lei (ca şi în cazul miniştrilor) şi vor scădea până la 6.543 lei (pentru primari de localităţi cu până la 1.500 de locuitori).

În educaţie, un rector va primi lunar între 9.168 lei şi 10.550 lei (în funcţie de gradul didactic), un profesor universitar va avea între 3.618 lei şi 7.282 lei (în funcţie de grad şi vechime). În sistemul preuniversitar, învăţătorii şi educatorii cu o vechime de peste 30 de ani vor avea o majorare a salariului de bază cu 7,5%.

Conform proiectului, un medic primar va avea între 5.148 lei şi 6.410 lei, un medic specialist – între 3.807 lei şi 4.740 lei, iar un medic simplu, între 2.814 lei şi 3.504 lei, iar un medic în primul an de rezidenţiat va avea între 2579 de lei – 3211 lei.

Un agent de poliţie va avea lunar 1.686 lei, iar un chestor principal va încasa până la 5.848 lei, în timp ce un preot va încasa lunar între 1.816 lei brut (debutant) şi 2.544 lei, mult sub Patriarhul Bisericii Ortodoxe, remunerat lunar cu 21.200 lei, ca şi şeful Guvernului.

Un judecător stagiar va pleca de la 6.362 lei, dar va putea ajunge în timp, la o vechime de peste 20 de ani, la 12.582 lei.

Proiectul salarizării unitare este programat să fie aplicat din iulie anul viitor, la aceste salarii urmând să se ajungă în trepte, până în 2022. Etapele de majorare au fost stabilite pentru 1 iulie şi 1 decembrie 2017, 1 decembrie 2018, 1 decembrie 2019, 1 decembrie 2020 şi 1 decembrie 2021.

Reprezentanţii Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim în anul 2017 şi au prezentat modificările propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.

În ceea ce priveşte proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a spus că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022. Creşterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1/13.

Ministrul a anunţat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, dar şi că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual.

Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.

După discuţiile din Consiliul Naţional Tripartit, preşedintele Cartel Alfa a spus că intenţia Guvernului este îngheţarea salariului minim la 1.250 de lei pentru anul 2017.

El a precizat că partea sindicală, în principal, a ridicat în discuţiile din Consiliul Naţional Tripartit problema creşterii salariului minim cu 200 de lei, adică de la 1.250 să fie 1.450 de la 1 ianuarie 2017.