Episcopul Marchel a atacat-o dur în timpul campaniei electorale pe proeuropeana Maia Sandu, susţinând că atitudinea acesteia ”faţă de moralitatea creştină, faţa de curăţenia sufletească, faţă de tot ce este sfânt pare să fie abătută mult de la axa normalităţii”.
De asemenea, episcopul a condamnat-o pe prezidenţiabilă pentru că nu ar avea copii şi este implict o femeie ”stearpă”, îndemnându-i pe adevăraţii creştini să voteze cu un om moral sănătos precum socialistul Igor Dodon.
”Avem de ales un preşedinte dintre doi candidaţi. Un creştin sau un necreştin. Un patriot sau un nepatriot […] Aşa s-au stratificat prin faptele lor, prin vorba lor, prin activitatea lor. Despre atitudinea unui candidat, Igor Dodon, pe care-l credem creştin şi patriot, nu o să vorbesc mult, pentru că e normal să ai o atitudine faţă de biserică, credinţă şi valorile naţionale, aşa cum o are el. Dar despre atitudinea Maiei Sandu […] atitudinea ei faţă de moralitatea creştină, faţă de curăţenia sufletească, faţă de tot ce este sfânt pare să fie abătută mult de la axa normalităţii”, a declarat la începutul lunii noiembrie episcopul Marchel.
Episcopul de Bălţi şi Făleşti este cunoscut pentru rolul jucat în avangarda cauzei antieuropene în societatea moldovenească, fiind numit în funcţie de Patriarhia de la Moscova.
Curtea Constituţională a decis în urmă cu o zi validarea scrutinului prezidenţial, însă a acceptat argumentele ridicate de Maia Sandu privind implicarea agresivă în alegerile prezidenţiale a reprezentanţilor Mitropoliei Moldovei. Magistraţii constituţionali au făcut referire în special la declaraţiile făcute de mitropolitul Vladimir şi de episcopul de Bălţi şi Făleşti.
CCR susţine că cei doi au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob şi sexist la adresa Maiei Sandu.
”Aceste fapte fiind de notorietate publică şi confirmate de rapoartele observatorilor naţionali şi internaţionali”, se arată în decizia magistraţilor.
Curtea Constituţională a solicitat parlamentarilor să adopte o serie de mecaniseme legislative pentru a nu permite implicarea în campania electorală a Bisericii. De asemenea, există posibilitatea sistării unui cult religios pe o perioadă de un an pentru implicarea în politică.
Ministerul de Justiţie are de asemenea posibilitatea de a acţiona în justiţie Biserica. Însă, ministrul Vladimir Cebotari a declarat că instituţia nu s-a sesizat cu privire la recomandarea Curţii Constituţionale pentru că există chestiuni mai importante decât lansare unui proces împotriva Bisericii.
Episcopul Marchel a declarat că respectă legea bisericească, care nu contravine legilor statului şi nu se va opune niciodată acestora din urmă.
”Dacă statul şi parlamentul nostru vor elabora anumite legi care vor fi în detrimentul convingerilor mele religioase, mă vor impune să renunţ la poziţia şi tradiţia bisericească, eu nu voi respecta aceste legi. În ceea ce priveşte implicarea în politică, eu m-am ridicat întru păstrarea tezaurului nostru bisericesc. Nu vreau ca cineva să-l irosească, indiferent cine este”, a declarat episcopul de Bălţi şi Făleşti.
De asemenea, acesta a precizat că demnitarii ar trebui să dea dovadă de înţelepciune şi să armonizeze legile statului cu cele bisericeşti, pentru a nu mai exista o contradicţie între acestea.
”Eu nu sunt extremist, sunt unul dintre cei 93,6% din credincioşii pravoslavnici (n.r. care aparţine religiei ortodoxe). Sancţionarea bisericii înseamnă război civil”, a declarat Marchel.
Însă, Igor Dodon a mulţumit miercuri preoţilor pentru susţinerea arătată în campania electorală, în cadrul unei întâlniri cu liderii bisericeşti din nordul Republicii Moldova.
Preşedintele-ales a menţionat că una dintre priorităţile sale va fi aceea de a menţine valorile creştin-ortodoxe.