CSM: Acuzaţiile lui Traian Băsescu la adresa unor procurori au adus atingere independenţei şi integrităţii magistraţilor

„Plenul (…) a apreciat că afirmațiile domnului Traian Băsescu, lansate în spațiul public în cadrul emisiunii ‘Ultima oră’, difuzată de postul de televiziune România TV în data de 6 decembrie 2016, preluate de o parte a mass media, au adus atingere independenței și integrității magistraților, cu consecința subminării credibilității justiției ca sistem”, se precizează într-un comunicat al CSM. 

Conform aceleiași surse, CSM a hotărât în acest caz sesizarea Consiliului Național al Audiovizualului, în baza protocolului încheiat cu această instituție în anul 2011.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară, la solicitarea președintelui CSM, au vizat afirmațiile lui Băsescu referitoare la activitatea procurorilor și a sistemului judiciar, lansate în spațiul public prin intervenția telefonică din emisiunea „Ultima oră” difuzată de postul de televiziune România TV și preluate ulterior în cadrul de B1 TV, Evenimentul zilei și de publicațiile on-line www.luju.ro și www.nasul.tv.

„În contextul derulării unor proceduri judiciare în legătură cu achiziționarea unor terenuri de către una dintre fiicele sale, fostul președinte a lansat grave acuzații privind independența și imparțialitatea procurorilor, acreditând ideea că aceștia sunt coordonați de forțe din afara țării, protejând interesele acestora în schimbul unor decorații și aprecieri, acționând în sensul distrugerii valorilor românești. Inspectorii judiciari au constatat că afirmațiile lansate în spațiul public de fostul președinte, persoană publică ce se bucură în continuare de o anumită notorietate, reprezintă o deformare a realităților de fapt”, se menționează în comunicat.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Grevă pentru pensii de 25.000 de lei pe lună fără plata contribuţiilor la stat

Plenul CSM a apreciat că afirmațiile respective sunt de natură să producă un impact negativ asupra credibilității sistemului judiciar, cu consecința afectării independenței și imparțialității magistraților.

Mircia Gutău şi Decebal Remeş au adus o gravă atingere independenței sistemului judiciar

Acuzațiile aduse magistraților în cazurile unor persoane cu funcții publice precum Mircia Gutău sau Decebal Traian Remeș au adus o gravă atingere independenței sistemului judiciar, a apreciat plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Plenul (…) a apreciat că afirmațiile lansate în spațiul public prin intermediul unor emisiuni și materiale de presă difuzate de posturile de televiziune România TV și Antena 3 și prin intermediul publicației online www.luju.ro, referitoare la activitatea judecătorilor și procurorilor în cazurile judiciare ale unor persoane cu funcții publice, au adus o gravă atingere independenței sistemului judiciar în ansamblul său, cu consecința subminării credibilității justiției”, se precizează într-un comunicat al CSM. 

Conform sursei citate, CSM a hotărât în acest caz sesizarea Consiliului Național al Audiovizualului, în baza protocolului încheiat cu această instituție în anul 2011.

Verificările efectuate de Inspecția Judiciară la solicitarea președintelui CSM, inclusiv ca urmare a sesizării DNA, au vizat afirmațiile lansate în spațiul public prin intermediul emisiunii „România de poveste”, difuzată în data de 3 decembrie de postul România TV, în trei ediții ale emisiunii „Sinteza Zilei” din 16 noiembrie, 20 noiembrie și 5 decembrie, și în emisiunea „Esențial” din 5 decembrie, toate difuzate de postul Antena 3, precum și în articolul publicat online de www.luju.ro la data de 5 decembrie.

„În cadrul materialelor de presă menționate au fost intens dezbătute cazurile judiciare particulare ale domnilor Mircia Gutău, Octavian Găitănaru și Decebal Traian Remeș. Criticile au vizat, pe de o parte, activitatea judecătorilor ÎCCJ, acreditându-se ideea că prin condamnarea persoanelor menționate justiția s-a făcut în mod tendențios, preferențial și abuziv, la comandă politică, cu încălcarea principiului egalității părților în procesul penal, în scopul accederii unui judecător în funcții reprezentative din cadrul sistemului judiciar. Pe de altă parte, a fost criticată activitatea procurorilor DNA, afirmându-se că aceștia instrumentează dosare penale la comandă politică și prin constituirea nelegală sau distrugerea unor probe”, se menționează în comunicat.

CSM a apreciat că prin afirmațiile lansate în spațiul public s-a urmărit, în esență, decredibilizarea întregului sistem judiciar român, prin inducerea în conștiința opiniei publice a ideii funcționării anormale și incorecte a acestuia.

„Referitor la cazurile domnilor Mircia Gutău și Octavian Găitănaru, este adevărat că CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, reținând că ÎCCJ a condamnat inculpații fără o administrare nemijlocită a probelor (reaudierea martorilor și a părților), deși instanțele inferioare au dispus achitarea”, se precizează în comunicat.

Potrivit CSM, procedura reglementată de CEDO nu reprezintă o cale de atac internațională împotriva hotărârilor naționale, deoarece Curtea nu judecă conform dreptului național, ci doar stabilește, în funcție de circumstanțele unei anumite cauze, dacă a fost sau nu încălcat un drept fundamental protejat de Convenție. Astfel, CEDO condamnă statul ca structură juridică, format din puterile legislativă, executivă și judecătorească, nu pe judecătorul cauzei, existând obligația statului condamnat să analizeze cauzele care au dus la condamnarea sa.

„Instanța europeană nu a stabilit vinovăția sau nevinovăția vreunei persoane, ci a condamnat statul român ca urmare a aplicării unei legislații care nu oferea toate garanțiile prevăzute de Convenție, legislație în vigoare la acea dată și la care judecătorii erau obligați să se raporteze. Este de reținut așadar că instanța europeană nu a analizat, nu a sancționat și nu a pus în discuție conduita vreunuia dintre judecătorii care au compus completul colegial al instanței supreme”, se mai menționează în comunicatul CSM.

Plenul CSM a apreciat că afirmațiile menționate au depășit limitele admisibile ale unui discurs public, reprezentând o gravă ingerință în actul de justiție, care a afectat independența sistemului judiciar, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în aceasta.