„În România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europene. În anul 2014, cei mai bogați 20% dintre cetățenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate și cele sărace s-au înregistrat în Cehia (3,5), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Belgia și Olanda (3,8 fiecare), Slovacia și Suedia (3,9 fiecare), iar cele mai mari în România (7,2), Bulgaria și Spania (6,8 fiecare), Estonia, Grecia și Letonia (6,5 fiecare). Statele care au valori reduse ale indicelui inegalității veniturilor prezintă și rate de sărăcie mult inferioare mediei europene„, se arată în documentul, remis Agerpres.
Citeşte şi INS a revizuit în urcare de la 3,8% la 3,9% creşterea economică a României în 2015
Conform INS, nivelul mediu pe Uniunea Europeană al indicelui inegalității veniturilor a fost depășit în 10 state, inclusiv România.
România se afla pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la rata sărăciei relative în anul 2014, poziția țării fiind caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toți cetățenii săi, mai arată Institutul.
„În conformitate cu datele colectate la nivelul Eurostat, poziția Romaniei este în general caracteristică unui stat cu probleme relativ mari în asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru toți cetățenii săi. Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 25,1%) se plasa în anul 2014 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi: Spania (22,2%), Grecia (22,1%), Bulgaria și Estonia (21,8%), Letonia (21,2%), Portugalia (19,5%), Croația și Italia (19,4%), Lituania (19,1%). Rate de sărăcie mult mai mici se înregistrează în unele state precum Cehia (9,7%), Olanda (11,6%), Danemarca (12,1%), Slovacia (12,6%), Finlanda (12,8%) și Franța (13,3%)„, informează INS.
Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile, în totalul populației.
În cele mai multe cazuri, copiii și tinerii de până la 18 ani din țările europene prezintă rate de sărăcie mai mari decât rata sărăciei țărilor respective, în special în România, Ungaria, Bulgaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Italia. Această categorie de persoane este ceva mai protejată de flagelul sărăciei în Danemarca, Finlanda, Cipru, Olanda, Grecia, Slovenia.
În cazul grupei de vârstă 18-24 ani, notează INS, se remarcă în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene rate de sărăcie mai mari. Diferențieri remarcabile se observă și în cazul persoanelor vârstnice de 65 de ani și peste, pentru care s-au estimat rate de sărăcie mai mari față de media țării respective: Estonia (+10,8 puncte procentuale), Cipru (+8,0 puncte procentuale), Letonia (+6,4 puncte procentuale), Croația (+3,7 puncte procentuale), Finlanda (+3,2 puncte procentuale), Slovenia (+2,6 puncte procentuale), Suedia (+1,4 puncte procentuale) etc.
Citeşte şi Doi din trei români nu şi-au putut plăti o vacanţă anul trecut