Un fost primar din judeţul Buzău, condamnat la zece ani de închisoare, la originea propunerii de modificare a confictului de interese

Ministerul Justiţiei invocă această decizie când justifică necesitatea modificării prevederilor referitoare la conflictul de interese, care ar putea aduce achitarea pentru zeci de parlamentari şi aleşi locali, potrivit unui documentar News.ro.

Florentin Lungu, fost primar PSD la Primăria oraşului Nehoiu, judeţul Buzău, a obţinut în 6 octombrie 2015 o decizie de neconstituţionalitate a articolului 301 din Codul penal, înainte de a fi condamnat definitiv, în 28 aprilie 2016, la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit atunci, în unanimitate, că sunt neconstituţionale formularea „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor articolului 308 alineatul 1 din Codul penal, cu raportare la articolul 301 din Codul penal şi precum şi referirea la  „raporturi comerciale” din articolul 301 alineatul 1.

Decizia Curţii Constituţionale a fost comunicată atunci preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentul şi Guvernului, pentru a face modificările în Codul penal privind conflictul de interese. Un an şi trei luni au trecut de la decizia Curţii Constituţionale până când Guvernul a venit cu o propunere de modificare a articolului 301 din Codul penal.

Miercuri, Ministerul Justiţiei a pus pe site proiectul de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, după ce oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii ale magistraţilor au atenţionat că Guvernul Grindeanu vrea să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Invocând punerea în acord a codurilor penale cu decizii ale Curţii Constituţionale, inclusiv decizia din octombrie 2015 privind neconstituţionalitatea articolului 301 din Codul penal, luată în dosarul fostului primar Florentin Lungu, Ministerul Justiţiei propune modificări ale acestui articol care includ şi aspecte în cazul cărora CCR nu s-a pronunţat.

Astfel, în afara formulelor declarate neconstituţionale, modificările propuse sunt şi ca o faptă să fie încadrată la conflict de interese doar dacă folosul patrimonial obţinut de un funcţionar public în exercitarea funcţiei se dovedeşte că este „necuvenit”. De asemenea, prin modificările din proiectul de OUG sunt excluse dintre beneficiarii foloaselor patrimoniale persoanele cu care funcţionarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani sau din partea cărora a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Codul penal în vigoare din  1 februarie 2014 defineşte conflictul de interese, în articolul 301 alineatul 1,  ca fiind „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură” şi prevede ca pedeapsă pentru cei găsiţi vinovaţi „închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Ministerul Justiţiei vrea să modifice şi dispoziţiile alineatului 1 al articolului 308 privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.

Articolul prevede, în prezent, că dispoziţiile articolelor 289 (luarea de mită), 290 (darea de mită), 291 (traficul de influenţă), 292 (cumpărarea de influenţă), 295 (delapidarea), 297 (abuzul în serviciu), 298 (neglijenţa în serviciu), 299 (folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual), 300 (uzurparea funcţiei), 301 (conflictul de interese) şi 304 (divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice privitoare la funcţionarii publici) se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane care exercită un serviciu de interes public ori în cadrul oricărei persoane juridice.

În proiectul de OUG, Ministerul Justiţiei vrea ca dintre aceste prevederi să fie eliminate conflict de interese şi de neglijenţă în serviciu. Neglijenţa în serviciu este acum prevăzută de articolul 298 din Codul penal, Ministerul Justiţiei propunând prin OUG abrogarea  acestuia.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că proiectul privind modificarea conflictului de interese nu lămureşte sintagma „raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituţională, ci elimină cu totul societăţile comerciale din textul de lege.

„Consecinţa este aceea că un funcţionar va putea acorda nestingherit foloase societăţilor comerciale faţă de care acesta are sau a avut un interes. Mai mult, Curtea Constituţională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor legale şi nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte”, arată DNA.

Cum a ajuns conflictul de interese la Curtea Constituţională

În 30 octombrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat că Florentin Lungu, atunci primar al oraşului Nehoiu, din judeţul Buzău, a fost în conflict de interese, pentru că a aprobat o plată de 273.735 de lei în cadrul unui contract de lucrări încheiat între Primăria Nehoiu şi firma sa, SC Prodfor SRL. Contractul de lucrări a fost încheiat în 13 mai 2008, când primar era Alexandru Corcodel, însă plata a fost făcută în aprilie 2013, când Lungu se afla la conducerea primăriei.

ANI a sesizat atunci Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, care în urma cercetărilor l-a pus sub acuzare pe Florentin Lungu şi l-a trimis în judecată în 19 martie 2014, pentru două fapte de conflict de interese, respectiv o plată făcută de Primăria Nehoiu firmei sale pentru lucrări realizate la şcoala din Nehoiu şi pentru atribuirea preferenţială a unui contract, în valoare de 72.550 de lei, societăţii Transervcons Andi SRL Nehoiu, reprezentată de administratorul Elena Iulica Burlacu, în condiţiile în care aceasta era şi angajată, din 2010, la firma lui Lungu.

Un an mai târziu, în 23 ianuarie 2015, Judecătoria Pătârlagele l-a condamnat pe Florentin Lungu la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Instanţa a dispus atunci şi o pedeapsă complementară, lui Lungu fiindu-i interzise timp de zece ani drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie din cadrul autorităţii de stat. Lungu era atunci în arest la domicilu într-un alt dosar.

Florentin Lungu a contestat decizia la Curtea de Apel Ploieşti, care în 28 aprilie 2016, după mai bine de un an de judecată, l-a condamnat definitiv la doi ani şi două luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

În 24 octombrie 2014, când dosarul lui Florentin Lungu era în judecată la Judecătoria Pătârlagele, instanţa a admis o cerere a primarului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate privind conflictul de interese.

După un an de la sesizare, în 6 octombrie 2015, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lungu şi a constatat că sunt neconstituţionale atât sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor articolului 308 alineatul 1 din Codul penal, cu raportare la articolul 301 din Codul penal, cât şi sintagma „raporturi comerciale” din articolul 301 alineatul 1 din Codul penal.

Reprezentantul Ministerului Public a cerut atunci respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în timp ce preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, avocaţii lui Lungu arătau că articolul 301 alineatul 1 din Codul penal nu prevede condiţia ca folosul patrimonial procurat prin luarea deciziei la care funcţionarul public participă să fie „injust”, motiv pentru care funcţionarul public se situează în sfera ilicitului penal de fiecare dată când participă la luarea unei decizii prin care se creează un folos material unei persoane cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani.

Florentin Lungu, condamnat pentru conflict de interese în două dosare

În decembrie 2014, în timp ce era judecat pentru conflict de interese, Florentin Lungu a fost arestat într-un alt dosar, pentru nouă infracţiuni, printre care şi o altă faptă de conflict de interese.

Printre acuzaţii au fost instigarea unor angajaţi din Primăria Nehoiu şi de la Ocolului Silvic Gura Teghii să semneze în fals mai multe acte, să distrugă şi apoi să rescrie registre de evidenţă a proceselor verbale de punere în posesie a unei persoane pentru a putea obţine el trei hectare de teren, să taie fără drept şi să sustragă material lemnos aflat pe acel teren, pentru crearea unui drum de acces către mai multe construcţii ale acestuia.