Şeful ANP a spus că, în 2016, efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost 27.984, dar rulajul a fost în jur de 40.700 de deţinuţi, care au intrat şi au ieşit. Dintre aceşti 40.700 de oameni, au decedat în penitenciar 98, ceea ce reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi.
„Acest număr este de trei ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile fiind luate de la Institutul de Statistică, raportat la 2015, pentru că încă nu au actualizat datele. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România”, a mai Marius Vulpe.
Cauzele deceselor au fost boli cronice, afecţiuni medicale şi, în general, boli în faze terminale.
„Treizeci şi unu de astfel de cazuri au fost boli neoplazice, ceea ce reprezintă 31,63% din totalul deceselor, comparativ cu 2015, când din totalul de 113 decese, 41 au fost determinate de boli neoplazice, respectiv 36,28%, deci s-a înregistrat o scădere”, a precizat Vulpe, conform News.ro.
Dintre cele 98 de decese, 11 au fost cazuri de suicid, respectiv 3,95 la zece mii de deţinuţi în anul 2016.
„Statisticile ne arată – am extras de pe site-ul oficial al Consiliului Europei comparativ cu alte state, cu alte sisteme penitenciar – că în Norvegia sunt 30 de cazuri anual la zece mii de deţinuţi, în Franţa, 12,4 la zece mii de deţinuţi, în Belgia, 11, Spania – 10, Portugalia – 9,1, Germania – 7,4”, a spus şeful ANP.
Indicele de ocupare a penitenciarelor din România este în prezent de 145 la sută, existând 27.559 de persoane custodiate, raportat la 18.985 de locuri de cazare, 1.625 de deţinuţi au pedepse de până la cinci de închisoare inclusiv, 856 au împlinit 60 de ani, iar 26 de deţinuţi suferă de boli incurabile în fază terminală, potrivit directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Marius Vulpe a spus că problemele cu care se confruntă sistemul penitenciar sunt cauzate, în principal, de supraaglomerare, deficit de personal, infrastructură învechită, uzură şi exploatare îndelungată a spaţiilor existente.
În perioada 2011 – 2016, au fost înregistrate, la nivelul ANP, 510 condamnări pronunţate de CEDO, prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro şi 10.000 de franci elveţieni, a precizat Marius Vulpe.
Directorul ANP susţine că, luând în considerare toate aceste cifre, o eventuală graţiere ar ajuta sistemul penitenciar.
Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea unor deţinuţi aducând ca argument problema supraaglomerării din penitenciare.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.