„Reprezentanţii tinerilor consideră că adoptarea acestor propuneri în afara Parlamentului României, fără o dezbatere publică reală şi într-un mod care face imposibilă sau irelevantă pentru anumite categorii de persoane chiar şi o eventuală decizie ulterioară de neconstituţionalitate creează suspiciunea că, pe lângă scopul declarat, actele urmăresc şi diverse interese private şi ar putea cuprinde inclusiv prevederi neconstituţionale care se doresc a fi adoptate şi aplicate imediat”, transmit cele trei organizaţii.
Organizaţiile semnatare spun că apreciază măsurile adoptate de acest guvern, precum suplimentarea consistentă a investiţiei în educaţie, diverse măsuri care vizează reintegrarea tinerilor fără ocupaţie sau dezvoltarea antreprenoriatului, însă se opun „oricăror măsuri care elimină (din) răspunderea funcţionarilor publici pentru fapte de corupţie şi asimilate acestora şi, în general, elimină răspunderea lor pentru folosirea unei demnităţi sau funcţii publice în urmărirea unor interese private şi în dauna interesului public, indiferent dacă aceste efecte rezultă prin modificarea legislaţiei penale sau prin graţiere.”
Tinerii spun că sunt îngrijoraţi şi de perspectiva graţierii unor condamnaţi pentru infracţiuni care presupun violenţa şi infracţiuni sexuale, chiar dacă persoanele vizate au peste 60 de ani, arată Mediafax.
ANOSR, CTR şi CNE cer Guvernului să renunţe „la propunerile de modificare a legislaţiei penale prin care îngreunează identificarea şi condamnarea persoanelor care au comis infracţiuni şi care nu sunt impuse explicit prin decizii ale Curţii Constituţionale a României, inclusiv modificări prin care se îngreunează denunţul sau demararea anchetelor în cazul abuzului în serviciu prin termene limită restrictive, necesitatea unei plângeri prealabile sau prin stabilirea unui prag minim pentru prejudiciu”.