Bătălia referendumurilor. Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea consultă populaţia la foc automat VIDEO

Primul care a anunţat organizarea unui referendum a fost Klaus Iohannis. Şeful statului a declarat, luni seară, că vrea referendum pe tema modificării legilor justiţiei, deoarece există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi graţierii.

„În aceste zile au avut loc proteste, oamenii au ieşit indignaţi să protesteze în stradă împotriva acestei încercări de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală. (…) Această temă a devenit o temă naţională. E evident că există un larg interes pentru schimbarea codurilor penale şi a graţierii. Dacă aşa este, voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea spune dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu„, a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai precizat că cele două chestiuni nu au fost subiecte în campania electorală, iar românii au dreptul să îşi exprime opinia pe marginea lor. „Atunci când au votat, aceste teme nu s-au regăsit în programul de guvernare. Dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular”, a afirmat preşedintele.

Citeşte şi: Nicuşor Dan: USR susţine iniţiativa preşedintelui Iohannis de a organiza un referendum pe problema amnistiei şi graţierii

La scurt timp după anunţul făcut de Klaus Iohannis, Liviu Dragnea, a declarat, la România TV, că social-democraţii intenţionează să organizeze, în această primăvară, două referendumuri, unul pe tema familiei tradiţionale, formată dintr-un bărbat şi o femeie, şi altul pe tema eliminării imunităţii, inclusiv pentru preşedintele României.

 

„Noi avem în minte alte două referendumuri pe care le vom declanşa. Este un referendum pe care ne-am angajat să-l declanşăm cu tema „familia”. S-au strâns peste trei milioane de semnături şi este o temă de interes major, care ţine de substanţa societăţii noastre. Iar a doua temă, eu am spus-o de un an şi jumătate în spaţiul public şi o spun în continuare, chiar dacă unii colegi de-ai mei s-au supărat la vremea respectivă, un referendum privind regimul imunităţilor din România. Eu am spus-o mereu şi susţin în continuare: nu sunt de acord cu imunitatea parlamentară, dar nici cu cea a preşedintelui„, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a ţinut să precizeze că în refrendumul pe care PSD doreşte să îl organizeze este vorba despre „imunităţile tuturor”. „Noi vorbim de un articol fundamental din Constituţie: nimeni nu e mai presus de lege. Dacă nimeni nu e mai presus de lege, imunităţile trebuie să dispară pentru toţi (…) E vorba de principiu. Nu mai e preşedinte Iohannis, în 2019 vine altcineva, e vorba de un principiu. Un preşedinte în funcţie, aşa cum e prevederea respectivă, omoară un om pur şi simplu. Este în continuare preşedinte cinci ani, pentru că nu poate fi judecat? Nu mi se pare în regulă. Noi avem în plan în primăvara (organizarea referendumurilor – n.r.) şi sigur că vrem să facem în primăvară. Mi se par două teme importante„, a adăugat Dragnea.

Președintele Camerei Deputaților a mai spus, luni, că nu este „foarte limpede” dacă se poate organiza referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii pentru că, deocamdată, există „doar niște intenții” și a arătat că așteaptă decizia CCR în acest sens.

„Nu este foarte limpede dacă poate organiza (n.r. președintele) referendum pe o posibilă lege a amnistiei sau grațierii, deocamdată vorbim de niște intenții. (…) Este o decizie a Curții Constituționale care spune că poate decide și în alte domenii. În același timp, există articolul 74 din Constituție care, la alineatul 2, spune un lucru foarte important — este și dreptul pentru un număr de cetățeni să aibă inițiativă legislativă. În schimb, cetățenii nu pot avea inițiativă legislativă pentru politica fiscală, pentru politica externă, pentru legea amnistiei sau grațierii. Deci, dacă cetățenii n-au dreptul la această inițiativă legislativă scrisă în Constituție, să inițieze o lege a grațierii, nu știu dacă se poate organiza un referendum în care cetățenii să spună „da” sau „nu” pentru legea grațierii, pentru că este în contradicție cu articolul 74″, a completat Dragnea.

Când şi în ce condiţii poate fi organizat referendumul

Referendumul este organizat, potrivit Constituţiei, la iniţiativa preşedintelui, după consultarea Parlamentului.

„Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional„, potrivit Articolului 90 din Constituţie, privind referendumul.

Un referendum este validat dacă la vot se prezintă minimum 30% din cetăţenii cu drept de vot şi minimum 25% din voturile exprimate să fie valabile. Un calcul larg arată că, din totalul de peste 18 milioane de români cu drept de vot ar trebui să meargă la urne minimum 5,5 milioane, iar 4,5 milioane de voturi să fie valabile.

Legea referendumului, Legea 3/2000, prevedea la articolul 12 temele „de interes naţional” pe care se poate consulta populaţia prin referendum. Curtea Constituţională a abrogat însă acest articol în întregime pentru că, spun judecătorii, stabilirea temelor de interes naţional este atributul exclusiv al preşedintelui, prin art. 90 din Constituţie.

CITEŞTE ŞI: Traian Băsescu către Liviu Dragnea: Ai uitat reţeta loviturii de stat din vara anului 2012?