Constantin Cucoş, profesor universitar, doctor in pedagogie şi director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza”, prezintă, punctual, neajunsurile acestui program pe care guvernul PSD îl propune pentru educaţie.
Profesorul spune despre maniera în care a fost redactat documentul că „a fost scris de nişte ageamii, de persoane care nu au proprietatea conceptelor uzitate în educaţie”, făcând referire la limbajul folosit în document, clişeistic şi lemnos. De asemenea, cu privire la pasajul din program care spune că „lumea este modelată de inteligenţa mamă prin ideile dezvoltate prin cultură, prin creaţia ştiinţifică şi tehnică, prin capacitatea umană de a înţelege, interpreta şi crea lumea în care trăim”, directorul DPPD spune că „nu am auzit şi nu-mi dau seama în ce constă inteligenţa mamă, cu toate că de peste treizeci de ani mă preocupă problemele legate de educaţie”.
Specialiştii PSD, inovatori ai psihopedagogiei?
Inovaţii ale psihopedagogiei apar şi atunci când programul face un inventar al principiilor de oganizare a educaţiei, astfel încât documentul spune că „Educaţia trebuie să fie: captivantă, continuă şi coerentă”. Chiar dacă ultimele două îşi au răspunsul în manualele de pedagogie, caracteristica de a fi captivată este prezentată, în termeni rigizi, ca fiind o punte de legătură între lumea reală, centrată pe „a face”, şi cea teoretică, centrată pe „a şti”, deşi sensul căutat ar fi, de fapt, o prezentare a programei şcolare într-un mod „mai prietenos” sau „mai atrăgător”.
Constantin Cucoş critică şi faptul că documentul redactat de actualul guvern „supralicitează dimensiunea social-asistenţială”. „Cam toată partea anticipativ-prospectivă a programului vizează componenta de asistare, încurajare, dezvoltare a educaţiei pe axa accesibilităţii, incluziunii, susţinerii financiar-materiale a beneficiarilor educaţiei. E o perspectivă socialistă, cum era de aşteptat. Nimic despre viziune, mod de abordare, strategii inovative. E firească această preocupare, neglijată în deceniile din urmă, numai că ea nu poate suplini lipsa unei viziuni cu privire la «nucleul dur» al educaţiei la scară naţională”, a precizat profesorul universitar.
O altă critică este adusă atunci când vine vorba de formarea profesorilor, despre care documentul face puţine menţiuni.
„Nu se spune nimic, de pildă, despre perspectivele privind formarea şi perfecţionarea corpului profesoral, o axă principală a generării calităţii”, spune directorul DPPD, în încheiere menţionând şi că „din perspectivă decizională, semne bune anul n-are, având în vedere precaritatea programului, antecedente ale protagoniştilor principali, ministrul şi secretarul de stat deja desemnaţi, dar şi gesticulaţii de ultimă oră”.
Sursa: Ziarul de Iaşi