„Cele mai frecvente categorii de abateri şi nereguli care au determinat producerea de prejudicii, prin cuantumul estimat al acestora, dar şi prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 7.440 de cazuri”, precizează instituţia de control.
Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (47% din total), în principal: prin nerespectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare; utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget, prin modul defectuos de alocare şi utilizare a creditelor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor, transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar, precum şi abateri cu privire la administrarea contractelor de achiziţie publică; abateri privind vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune, administrarea, gestionarea şi inventarierea patrimoniului public şi privat.
Bugetului de stat, care deţine 27,7% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost aduse prejudicii, în principal, prin: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare fără respectarea prevederilor legale; nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică referitoare la cantitatea şi calitatea bunu-rilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate şi/sau la termenele stabilite; abateri privind împrumuturile interne şi externe contractate sau utilizate fără respectarea reglementărilor legale în domeniu; efectuarea de plăţi pentru produse/lucrări/servicii, neexecutate/nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită; nerespectarea condiţiilor legale de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi a ajutorului social.
Potrivit Curţii de Conturi, următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenţilor economici din sectorul public, cu capital de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale (16,3%). În aceste cazuri, prejudiciile au fost produse, în principal, prin efectuarea unor cheltuieli de personal neprevăzute de lege, stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor şi a altor drepturi acordate personalului, sau prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.
Sursa: Mediafax