„Alocarea fondurilor necesare constituie o componentă indispensabilă a reuşitei reformei educaţionale în România, a cărei complexitate impune un buget superior anilor precendenţi. Procentul de minim 6% va permite implementarea conceptului de educaţie incluzivă şi de calitate pentru toţi copiii şi tinerii din România. Renunţarea la această reglementare necesară, în contextul actual al unui nivel scăzut al calităţii educaţiei şi al extinderii învăţământului general obligatoriu va cauza disfuncţionalităţi inevitabile şi o amânare nepermisă, pentru alţi câţiva ani, a modernizării educaţiei în România”, potrivit unui comunicat emis de Salvaţi Copiii România.
Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului atrăgea atenţia, în anul 2009, că educaţia gratuită din România ascunde o serie de costuri indirecte suportate de părinţi şi cerea Guvernului să adopte măsuri pentru ca învăţământul obligatoriu să fie cu adevărat gratuit pentru toţi copiii, prin eliminarea „costurilor ascunse”, inclusiv alocarea unor fonduri suficiente.
România este statul care alocă cea mai mică sumă per elev din toată Uniunea Europeană: costul anual global per elev/student în România a fost de 1,5 mii Euro în 2006, an în care media europeană se situa la 5,7 mii Euro. Aşadar, valoarea înregistrată în ţara noastră este mai mică decât cea din Bulgaria (2,1 mii), aflându-se la o distanţă considerabilă faţă de ţări precum Franţa (6,7 mii), Spania (7,1 mii), Belgia (7,5 mii), Danemarca (8,3 mii) ori Luxemburg (14 mii)2.
Cheltuielile publice pentru învăţământ ca procent din PIB au scăzut considerabil, de la 5,5% în 2007 şi chiar 6% în 2008, ajungând la 4,2% în 2009 (valori mai mici chiar şi decât cea din 2006)3.