Întrebat despre un punct de pe ordinea de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii legat de o judecătoare care cere Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) să verifice declaraţiile magistraţilor care au arătat că nu sunt ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, Augustin Lazăr a declarat: „Este, din păcate, o legendă vehiculată într-o manieră sistematică. Penibil de sistematic şi de interesat şi este o legendă care face parte din acţiunea sistematică de lezare a autorităţii judecătoreşti şi de afectare a independenţei justiţiei”.
Augustin Lazăr a arătat, înainte de şedinţa plenului CSM, că magistraţii dau din 2004 declaraţii pe propria răspundere că nu colaborează cu serviciile secrete.
Citeşte şi: Augustin Lazăr, despre contopirea DNA şi DIICOT: Nu este necesară. Oana Schmidt Hăineală: E o mizerie UPDATE
„Noi, din 2004, dăm declaraţii, magistraţii dau declaraţii în fiecare an că nu fac parte din structuri. Credeţi că un om raţional poate să dea astfel de declaraţii, să desfăşoare activitate de acoperire în condiţiile în care comite o infracţiune – ar fi un fals în declaraţii – şi să fie şi magistrat? Aşa ceva e într-o minte bolnavă a cuiva care vrea să exploateze această marotă pentru a decredibiliza magistratura. Vă rog să observaţi că este un val de emoţie colectivă care abia acum arată care este obiectivul pe care-l urmăreşte. Are un obiectiv clar şi obiectivul este deja deconspirat”, a mai spus Lazăr, conform News.ro.
În timpul şedinţei plenului CSM, procurorul general a arătat că judecătoarea Lăcrămioara Axinte, de la Tribunalul Bucureşti, i-a solicitat în mai multe rânduri să i se prezinte inclusiv protocolul semnat de Ministerul Public cu SRI privind colaborarea instituţională.
„I-am făcut o invitaţie să vină să discutăm. Am avut convingerea că magistraţii sunt oameni maturi, care nu pot fi manipulaţi, culţi, cu experienţă profesională. Probabil e o defecţiune de comunicare, că n-ar mai trebui să bântuie acest bau-bau printre magistraţi. Propun ca solicitarea doamnei judecător să o trimiteţi la Parchetul General, pentru a discuta pe marginea ei”, a spus Lazăr.
Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cer să facă, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, demersuri pentru declasificarea hotărârilor CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet, formându-se “echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.
Centrul de Resurse Juridice i-a solicitat, săptămâna trecută, procurorului general Augustin Lazăr declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, arătând că precizările făcute de Ministerul Public despre acest protocol ridică semne de întrebare privind cadrul normativ care permitea SRI supravegherea tehnică în dosare.
Ministerul Public a arătat că încheierea unui protocol de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.
“În consecinţă, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituţională. În cadrul acesteia, contribuţia ofiţerilor de informaţii a fost strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţa de judecată. Ofiţerii serviciilor de informaţii – în unele cazuri s-a lucrat şi cu lucrători ai Ministerului de interne, nu doar ai SRI – nu au desfăşurat nici un fel de activităţi de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală şi din care reiese că activităţile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofiţeri de poliţie judiciară sub conducerea şi coordonarea procurorilor”, potrivit Ministerului Public.
Sursa citată a mai arătat că atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative “s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu – filaje)”.
Ministerul Public a arătat că protocolul cu SRI şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a arătat recent că existenţa echipelor mixte SRI-procurori a fost anunţată încă din mai 2014 de preşedintele Traian Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.
„În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»” spun judecătorii.