Motivarea judecătorilor în cazul Dragnea: Liderul PSD, condamnat pentru că a presat alegătorii cum să voteze. Reacţia lui Dragnea

UPDATE Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, spune că i se pare ciudat că imediat după ce a depus contestația la tribunal a apărut motivarea deciziei Înaltei Curți prin care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”, adăugând că acea contestație merge mai departe.

„Am văzut doar știrea (în legătură cu motivarea deciziei ÎCCJ din dosarul ‘Referendumul’ — n.r.). Am vorbit cu doamna avocat și sigur că mâine o să ia de la arhiva Înaltei Curți această motivare. Este ciudat, după ce am depus contestația la tribunal a apărut brusc și această motivare. Sigur, contestația noastră merge mai departe, judecătorii sunt chemați să vadă legalitatea deciziei. Nu vreau să mă pronunț mai mult pentru că doamna avocat trebuie să vadă motivarea Curții, doar remarc că, dacă nu făceam acea contestație, nu apărea imediat această motivare. O să vedem și noi cine a semnat această motivare. Cei care au semnat aveau dreptul legal? Pentru că sunt niște prevederi foarte clare în legislația aferentă”, a declarat Liviu Dragnea, miercuri, la Palatul Parlamentului.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia nefiind definitivă.

Instanţa arată, în motivarea deciziei, citată de MEDIAFAX, că nu este ilegală îndemnarea cetăţenilor de a merge la vot chiar şi în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze, iar pentru aceste mesaje a fost condamnat Liviu Dragnea.

Potrivit judecătorilor, legea interzice „adresarea de îndemnuri referitoare la cum anume să se voteze, exercitarea de presiuni directe sau indirecte pentru a participa la vot sau nu, folosirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanei vizate”.

„Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, nu sancţionează promovarea îndemnului la vot şi nici nu îngrădeşte activitatea partidelor politice cu privire la stimularea participării electoratului la vot, ci doar folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii”, arată instanţa.

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Am decis să rămân în continuare preşedintele PSD. Aceasta sentinţă o consider profund nedreaptă

„Infracţiunea presupune un subiect activ calificat, persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, condiţie îndeplinită în cauză întrucât, astfel cum s-a mai arătat, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ocupa funcţia de Secretar General al Partidului Social Democrat, era coordonatorul campaniei electorale, cu o poziţie de autoritate, de conducere a tuturor activităţilor desfăşurate în această perioadă”, se mai arată în motivare.

Judecătorii au mai arătat, în documentul citat, că Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa şi autoritatea pentru a solicita în diverse forme, cum ar fi mesajele sms, luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul mobilizării cetăţenilor la vot, „pentru asigurarea succesului demersului iniţiat de Uniunea Social Liberală (din care partidul său făcea parte), constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale”.

„Fapta a fost comisă cu intenţie directă, de vreme ce inculpatul a dat indicaţii precise asupra modului în care persoanele aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să procedeze pentru atingerea scopului urmărit”, au mai notat judecătorii în motivare.

Prin decizia din 15 mai, instanţa supremă a mai dispus achitarea a peste 20 de inculpaţi din dosarul „Referendumul”.

Contestaţiile inculpaţilor vor fi judecate de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Tot atunci, Dragnea a renunţat şi la funcţiile politice, el fiind atunci preşedinte executiv al PSD.

Sentinţa în dosarul în care Liviu Dragnea şi alte peste 70 de persoane sunt acuzaţi pentru fraude la referendumul din 2012 a fost pronunţată după un an şi jumătate de la începerea judecării cauzei. Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşă, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.