Curtea Constituţională a respins sesizarea Avocatului Poporului la OUG 13 pentru că a fost abrogată între timp UPDATE

UPDATE 15.40 Curtea Constituţională a redactat un comunicat de presă privind decizia de joi:

În ziua de 9 februarie 2017, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) teza a doua din Constituţia României şi al art.32 și art.33 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi,  a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017.

Curtea a reţinut că art.146 lit.d) din Constituţie reglementează controlul de constituţionalitate, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, a actelor normative de reglementare primară intrate în vigoare. Potrivit art.146 lit.d) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele poate fi ridicată fie în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, fie direct de Avocatul Poporului.

Alte articole

Marcel Ciolacu, după acuzațiile dinspre PNL privind atacarea legii pensiilor militare la Curtea Constituțională: ”Întotdeauna, cei care au încercat să câştige alegerile prin minciună nu au câştigat nicio alegere”

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Sub aspectul condiției de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, referitoare la caracterul „în vigoare” al actului normativ supus controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat că, în privinţa excepţiei neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare [Decizia nr.766 din 15 iunie 2011], în schimb, în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, actul normativ care formează obiectul acesteia trebuie să facă parte din fondul activ al legislaţiei la data pronunţării Curţii Constituţionale [a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr.1167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr.549 din 15 iulie 2015]. Această diferenţiere rezultă din faptul că, în prima ipoteză, Curtea exercită un control concret de constituţionalitate, iar, în a doua ipoteză, un control abstract de constituţionalitate.

Raportat la cauza de faţă, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate, formulată de Avocatul Poporului la data de 3 februarie 2017, a vizat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale [Decizia nr.447 din 29 octombrie 2013], la acea dată, Avocatul Poporului era îndrituit să ridice o asemenea excepţie de neconstituţionalitate, chiar dacă numai unele dispoziţii din această ordonanţă de urgenţă erau în vigoare. Ulterior, însă, la data de 5 februarie 2017, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.14/2017. Prin urmare, la momentul pronunţării Curţii Constituţionale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 nu mai este în vigoare, drept pentru care, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea nu are competenţa de a analiza pe fond excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului.

În aceste condiţii, Curtea Constituţională a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2017.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Avocatului Poporului.

Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

UPDATE 14.02 Valer Dorneanu, declaraţii:

Sesizarea Avocatului Poporului este legală.

Am respins sesizarea pentru că a devenit inadmisibilă, fiind abrogată între timp.

Au fost cazuri în care am judecat acte normative abrogate, dar care au produs efecte. În cazul OUG 13 nu s-au produs efecte.

Vă rog, să constataţi că OUG 13 a fost abrogată, după sesizarea Avocatului Poporului şi din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă OUG a întrunit condiţiile de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi am luat decizia respingerii sesizării, ca devenită inadmisibilă.

Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptăţi să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare.

Nici din intervenţia procurorului, nici din analiza pe care am făcut-o noi, nu am găsit elemente care să fi fost deja aplicate şi să fi produs efecte juridice.

UPDATE 12.07 Dezbaterile s-au încheiat, Curtea a rămas în pronunţare, a anunţat preşedinteleCCR, Valer Dorneanu.

Sesizarea Avocatului Poporului se referă atât la forma OUG 13, cât şi la prevederile ei, fiind ridicate critici diferite faţă de cele ale CSM şi ale preşedintelui Iohannis, respinse miercuri de Curte.

Victor Ciorbea a spus că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.

„Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică OU”, a declarat Ciorbea.

Avocatul Poporului contestă şi multe dintre prevederile ordonanţei, precum introducerea pragului de 100.000 de lei pentru ca o faptă de abuz în serviciu să fie considerată infracţiune. Ciorbea consideră şi unele articole din lege ca fiind neclare, sau contrare unor alte decizii ale CCR.

Având în vedere că OUG a fost însă abrogată, este foarte posibil ca CCR să-şi decline competenţa în a soluţiona excepţia ridicată, pe motiv că nu mai este de actualitate. Ar fi astfel dată o decizie de inadmisibilitate, în sensul că judecătorii nu au ajuns la o discuţie pe fondul problemei, ci doar au constatat că CCR nu are ce judeca.

Faţă de deciziile de miercuri, când Curtea a judecat pe fond conflictul juridic invocat de Klaus Iohannis şi de CSM, excepţiile de constituţionalitate sunt legate strâns de aplicarea lor. Conflictele instituţionale pot fi însă judecate şi după rezolvarea lor.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă şi nici între Parlament şi guvern, în legătură cu adoptarea OUG 13, respingând astfel sesizările CSM şi a preşedintelui.

Ele au fost făcute invocând conflictul juridic, având în vedere că Ordonanţele de Urgenţă pot fi contestate pe fond, până la adoptarea lor de către Parlament, doar de către Avocatul Poporului.