Kovesi declară pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA

Susţinătorii ei o consideră o adevărată cruciată împotriva corupţiei, prin faptul că a reţinut persoane care odinioară erau de neatins, scrie BBC în acest portret al şefei DNA, intitulat ”Laura Codruţa Kovesi, starul controversat al luptei anticorupţie în România”.

Însă criticii ei argumentează că instituţia pe care o conduce a încălcat libertăţile civice ale cetăţenilor, aşa cum nu s-a mai întâmplat din perioada comunistă.

Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în vârstă de 43 de ani, a declarat că nu le va răspunde. ”Le voi răspunde cetăţenilor”, afirmă ea.

Succesul DNA în mandatul ei a transformat-o pe Kovesi într-un star. Iar ea a promis să-şi continue activitatea indiferent de susţinere, însă modificarea legislaţiei române i-ar putea afecta activitatea.

Guvernul a retras săptămâna trecută o ordonanţă de urgenţă care ar fi slăbit legislaţia anticorupţie, după ce a provocat ample proteste de stradă. Însă se pare că Parlamentul caută să adopte măsuri similare.

DNA a fost creată în 2002 cu scopul de a lupta împotriva corupţiei, o problemă care părea endemică în România. În 2007, Uniunea Europeană a plasat România – şi Bulgaria – sub un mecanism de monitorizare a reformei judiciare şi a lupei împotriva corupţiei.

Însă abia după ce Kovesi a fost promovată şefa instituţiei, în 2013, organismul a obţinut susţinerrea publică, în urma anchetării unui premier, unor foşti miniştri, moguli de presă, judecători şi procurori.

”Încrederea românilor în DNA este destul de remarcabilă”, a declarat ea într-un interviu pentru BBC.

Nivelul încrederii în agenţie este de două ori mai mare ca al Guvernului, potrivit unor sondaje de opinie, iar nivelul susţinerii este mai mare în rândul tinerilor.

”Tot mai mulţi oameni vin şi depun plângeri, sunt dispuşi să depună mărturie în cazuri de corupţie. Iar toate acestea pentru că cetăţenii români au observat că legea este egală pentru totată lumea. Asta facem”, a adăugat ea.

O fostă jucătoare de baschet şi fiica unui procuror, ea este prezentată de presă drept ”convingătoare” şi ”tăcută”. În urmă cu zece ani, ea devenea cel mai tânăt procuror general şi prima femeie care ocupa această funcţie.

DNA a lansat aproximativ 1.170 de anchete în ultimii trei ani, în cazuri cu un prejudiciu total estimat la peste un miliard de euro.

Activitatea ei a fost recunoscută internaţional. Anul trecut ea a fost distinsă cu Legiunea de Onoare franceză.

Însă ea este şi criticată din cauză că a devenit prea puternică, iar febra anticorupţie a devenit o vânătoare de vrăjitoare.

Criticii ei susţin că agenţia pe care o conduce a vizat în mod nedrept anumite persoane şi partide, că face echipă cu serviciile secrete şi că lucrează mână în mână cu judecători, acuzaţii pe care le respinge. ”Toate partidele au membri anchetaţi de DNA”, spune ea.

Ei critică, de asemenea, faptul că sunt folosite interceptări, despre care spun că erau utilizate în perioada comunistă, acuzaţii pe care şefa DNA le respinge, de asemenea.

”Atunci când vorbim despre mandate de arestare preventivă, despre mandate de interceptare, toate aceste lucruri nu pot fi făcute de procurori fără mandat, o autorizaţie emisă de un judecător. Nu putem să facem aceste lucruri singuri”.

Cazurile sunt cântărită în funcţie de prejudiciu şi de greutatea probelor.

Kovesi s-a opus puternic recentelor ordonanţe de urgenţă care ar fi dezincriminat anumite infracţiuni de corupţie şi care ar fi condus la eliberarea a zeci de oficiali din închisoare.

Ea apreciază că modificările ar fi avut un impact în unul din trei cazuri la nivelul DNA.

”Începând de acum va exista un risc uriaş la adresa sistemului judiciar, zilnic”, subliniază ea.

”Pentru că zilnic putem afla despre o nouă modificare, putem afla despre modificări ale jurisdicţiei noastre sau poate că biroul nostru poate fi dizolvat şi să nu mai existe”, declară Kovesi pentru BBC.