Ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, contestă concluziile Curţii de Conturi privind bonusurile încasate când era şef la Poştă

„Precizăm că nu sunt întemeiate reţinerile Curţii de Conturi constând în faptul că mandatul Directorului General C.N. Poşta Româna S.A. nu ar fi fost completat cu indicatori de performanţă trimestriali prin intermediul unui act adiţional, întrucât obiectivele şi criteriile de performanţă trimestriale (trim. III si IV – 2014 şi trim. I şi II – 2015 pentru care s-a aprobat acordarea bonusurilor) au fost incluse în contractul de mandat, acestea fiind definite în mod expres chiar în cuprinsul contractului de mandat”, arată un comunicat transmis marţi seară de Ministerul Economiei.

Ministrul mai susţine că nu sunt fundamentate nici afirmaţiile Curţii de Conturi potrivit cărora prin contractul de mandat nu au fost definite rezultatele aşteptate şi valorile exprese ale indicatorilor de performanţă trimestriali.

„Nu poate fi vorba de încălcarea vreunei norme/dispoziţii legale, deoarece legiuitorul nu a reglementat prin O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice anumite procedee, metodologii în privinţa stabilirii obiectivelor şi criteriilor de performanţă”, arată comunicatul.

În apărarea sa, ministrul argumentează că, „pentru aceeaşi speţă şi pe baza aceloraşi documente doveditoare”, Corpul de Control al ministrului Comunicaţiilor a făcut un contro, amplu cu doar trei luni înainte de raportul intermediar al Curţii de Conturi.

„Rezultatele acestei misiuni validează faptul că bonusurile Directorului General al Companiei au fost acordate în condiţii de legalitate, în conformitate cu Contractul de Mandat al Directorului General, subliniindu-se că au fost îndepliniţi toţi indicatorii de performanţă solicitaţi în momentul acordării acestor bonusuri”, mai menţionează comunicatul.

Un raport al Curţii de Conturi, citat de HotNews.ro, arată că Alexandru Petrescu ar fi incasat fără bază legală bonusuri in valoare de 236.864 lei (circa 53.000 euro) în perioada în care a fost director general al companiei de stat Poşta Română.

„Din verificările efectuate în baza documentelor puse la dispoziţia echipei de audit s-a constatat că au fost aprobate şi plătite unele bonusuri directorului general al companiei în anul 2014 şi în anul 2015, astfel: suma netă de 49.428 lei – bonusuri trimestriale aferente anului 2014; suma netă de 63.448 lei – bonusuri trimestriale aferente anului 2015; suma netă de 55.532 lei – bonus anual 2014; suma neta de 68.456 lei – bonus anual 2015”, arată raportul.

Raportul susţine că bonusurile ar fi fost acordate nelegal, în condiţiile în car enu erau fixaţi indicatori de performanţă pentru acordarea bonusurilor.

În replică, Poşta Română a susţinut că „unul din principalele motive pentru care domnia sa a încasat bonusuri de performanţă a fost faptul că, în 2014, Poşta Română a înregistrat, pentru prima dată, profit după 5 ani de pierderi, în 2015 a inregistrat profit operaţional, iar pe parcursul anului 2016 a continuat menţinerea în parametrii de profit, conform estimărilor bugetare de la începutul anului”.

În octombrie 2016, Ministerul Comunicaţiilor a precizat, pentru News.ro, că a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) un raport al corpului de control referitor la nereguli descoperite la compania de stat Poşta Română, legate de procedurile de achiziţie publică şi contractele de închiriere a spaţiilor, raport întocmit în urma unui control care a avut loc în perioada 26 august – 30 septembrie.

Controlul a fost efectuat în baza actelor şi documentelor puse la dispoziţie de Poşta Română, au precizat oficialii Ministerului Comunicaţiilor.

„Dintre aspectele supuse verificării, Corpul de control al MCSI a sesizat mai multe nereguli, dintre care precizăm: nereguli identificate la procedurile privind achiziţia publică pentru IT&C; nereguli la încheierea contractelor de închiriere a spaţiilor, cât şi la derularea procedurii privind achiziţia de maşini”, se arată în răspunsul transmis News.ro.

Pe baza acestui raport, procurorii DNA vor lua sau nu decizia începerii urmăririi penale.

În luna martie a acestui an, compania a făcut plângere penală, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, împotriva unor inspectori din Ministerul Finanţelor, după ce aceştia au făcut un amplu control la sediul Poştei, considerat abuziv de către conducerea societăţii de stat.

Poşta Română ar putea primi o capitalizare de 50 milioane euro de la stat şi de la Fondul Proprietatea, pentru a-şi plăti datoriile, a declarat în septembrie preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În acelaşi timp, compania ar putea fi nevoită să returneze câteva milioane de euro, din subvenţiile primite de la stat pentru concedierile colective şi pentru plata distribuţiei pensiilor, Comisia Europeană demarând o anchetă anul trecut în acest sens.

Poşta Română are circa 27.000 de angajaţi, fiind cel mai mare angajator din România. Compania a revenit pe profit în 2014, după ce a disponibilizat 3.650 de angajaţi în 2013, printr-o concediere colectivă.

În primul semestru din acest an, Poşta a înregistrat un profit net de 15,8 milioane de lei (3,5 milioane de euro), în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2015.