Ecosistemul Dunării, în pericol din cauza poluării cu nitraţi

Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitrați, o mare parte din cantitatea de nitrați transportată de Dunăre provenind din activitățile agricole practicate numai de țara noastră.

Poluarea cu nitraţi afectează atât apele de suprafaţă, cât şi cele subterane, poate conduce la îmbolnăvirea oamenilor, în special a sugarilor şi poate afecta întreg ecosistemul. Pe termen lung, deversarea acestora în Dunăre și mai apoi în Marea Neagră poate conduce la dispariția unui număr important de animale marine.

În România, o mare parte din cantitatea de nitrați ce poluează apele provine din managementul deficitar al dejecţiilor animale şi umane din zonele rurale. De aceea, proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” își propune diminuarea poluării prin activități de colectare, depozitare și gestionare a gunoiului de grajd, reabilitarea pajiștilor comunale și crearea unor bariere vegetale de protecție, prin împădurirea cu puieţi forestieri, dar mai ales dezvoltarea de sisteme de colectare a apelor uzate menajere şi de construcţie a staţiilor de epurare.

În cadrul proiectului, în comuna Gârla Mare, Ministerul Mediului şi al Pădurilor a realizat o investiţie de 314.000 euro, constând în construirea platformei comunale pentru colectarea gunoiului de grajd şi utilaje pentru colectarea, transportul şi împrăştierea gunoiului.

Alte articole

Şedinţă extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, la Ministerul Mediului, ca urmare a avertizărilor hidro-meteo

ALERTĂ meteorologică generală de la ANM. Fenomene extreme şi debit ridicat al Dunării, se pregăteşte COD ROŞU

În timpul evenimentului de la Gârla Mare, Sorin Rădulescu, din partea Unităţii de Management al Proiectului va prezenta scopul, obiectivele şi realizările Proiectului Controlului Integrat al Poluării cu Nutrienţi. Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor vor oferi într-un mod interactiv informații despre reducerea poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. De asemenea, reprezentanții  Sistemului de Gospodărire a Apelor și ai Ministerului Mediului vor face o demonstrație de testare a calității apei în localitate, în urma investițiilor realizate prin intermediul proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi.”

În plus, în cadrul evenimentului va avea loc o expoziție de lucrări cu tema protecția apelor, realizate de copii din comunele incluse în proiect.

România a primit un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un Ajutor financiar nerambursabil de la Facilitatea Globală de Mediu pentru a sprijini implementarea Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”  în localităţile selectate ca vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nutrienţi (ZVN).

Valoarea proiectului, care va fi implementat pe o perioadă de 5 ani, este de 60,04 mil euro. Sursele de finanţare sunt: împrumut Banca Mondială – 50 mil. euro, donaţie Facilitatea Globală de Mediu (GEF)-  aprox. 4,01 mil euro, contribuţii Consilii Judeţene- 1,40 mil. euro, contribuţii Consilii Locale: 3,63 mil. euro, contribuţie ANAR (Administraţia Naţională Apele Române) – 1 mil. euro.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: (a) reducerea evacuărilor de nutrienţi în corpurile de apă, (b) promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional, şi (c) sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale. Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a evacuărilor de nutrienţi în apele ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un management integrat al solului şi apelor.

Proiectul conţine următoarele patru componente care vor fi implementate pe parcursul a cinci ani: (i) Investiţii la nivel de comună în aproximativ 69 zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN); (ii) Sprijin pentru consolidarea instituţională şi dezvoltarea capacităţii; (iii) Strategie de informare publica şi replicare a intervenţiilor proiectului; şi (iv) Managementul proiectului.

Rapoartele României către Comisia Europeană referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, sunt bazate pe monitorizarea concentraţiei de nitraţi din apele subterane şi de suprafaţa efectuată de Administraţia Naţională „Apele Române”.