Sorin Grindeanu face lumină în privinţa „găurii” bugetare a cabinetului Cioloş. Ce document a transmis la Parlament

În documentul transmis Parlamentului sub semnătura lui Grindeanu se scrie negru pe alb că „se susţine proiectul de lege în forma adoptată de Guvern”, la rubrica punct de vedere asupra proiectului de lege pentru aprobarea OUG 89/2016, prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară de către Guvernul Cioloş. Documentul a fost transmis la Parlament pe data de 3 februarie, la două săptămâni după decizia ca în comisiile de buget să se verifice cum s-a făcut rectificarea. Cu toate acestea, parlamentarii şi-au continuat „ancheta”, dând un raport pe 14 februarie, în care susţin că nu se justifica rectificarea pozitivă. 

“Lucrările la comisia de anchetă s-au finalizat. Nu găseşte nimeni gaura lui Dragnea. Comisia la care am participat şi eu pare un exemplu clasic de comisie “de tăiat frunza la câini”. A fost o excelentă fumigenă pentru ca PSD să-şi pună în practică planul. În mod deliberat au distras atenţia opiniei publice printr-o comisie în care peste 30 de oameni serioşi au pierdut timpul. Pentru că, în cele din urmă, Guvernul Grindeanu-Dragnea a arătat, potrivit unor documente oficiale transmise comisiei, că susţine cele două rectificări bugetare ale guvernului Cioloş’’, a comentat senatorul PNL Florin Cîţu, într-un comunicat de presă, remis Gândul.info.

Alte articole

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a tăiat elanul negocierilor pentru buget. Realitatea economică a momentului este îngrijorătoare, se discută inclusiv despre creșterea taxelor!

Buget suplimentat pentru CSM Bucureşti. Clubul Primăriei primeşte încă 2,5 milioane de euro pentru 2024

Comisii: Nu se justifica o rectificare bugetară pozitivă

Comisiile reunite de buget au stabilit, pe 14 februarie, că gradul de realizare al indicatorilor nu justifica o rectificare bugetară pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie 2016, aşa cum a decis Guvernul Cioloş, a declarat, marţi, senatorul PSD, Viorel Arcaş.

”1,6 miliarde prognoză nejustificată de creştere a veniturilor, ceea ce impunea, suntem de aceeaşi părere şi cu cei de la Curtea de Conturi, că cele două rectificări în funcţie de gradul de realizare al indicatorilor respectivi şi în iunie şi în noiembrie nu justificau o rectificare pozitivă nici în iunie, nici în noiembrie”, a afirmat preşedintele Comisiei de buget, Viorel Arcaş.

Întrebat care sunt consecinţele rectificărilor pozitive, Arcaş a făcut referire la nerealizarea veniturilor – cele 11,6 miliarde, nerealizarea cheltuielilor bugetare în totalitate şi a programul de investiţii.

Senatorul PSD a precizat că cele două Comisii de buget nu constituie un organ de anchetă şi astfel nu le rămâne de făcut nimic altceva decât să înainteze Birourilor Permanente reunite raportul întocmit.

”Am avut solicitări de la colegi să ne declarăm noi foarte clar de aspectul legal sau nelegal, nu suntem organ de anchetă. O să prezentăm raportul Birourilor permanente”, a spus Arcaş.

La rândul său, preşedintele Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, Leonardo Badea, a afirmat că raportul conţine recomandări pentru a putea folosi datele rezultate din analiza comisiei ca un instrument de execuţie bugetară preventivă.

Cioloş: „Raportul celor două Comisii de buget nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României”

Fostul premier, Dacian Cioloş, şi fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, arătau, marţi, într-un comunicat de presă, că raportul final al comisiilor de specialitate ale Parlamentului pe tema rectificărilor din 2016 continuă să facă numeroase confuzii între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, ignorându-se creşterea economică din primul semestru.

”Exprimăm încă o dată aprecierea noastră pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Parlamentul României şi considerăm legitim demersul parlamentar de verificare a activităţii Guvernului României. Însă, analizând conţinutul şi concluziile cuprinse în Raportul final, considerăm ca acesta nu reflectă în totalitate obiectivul declarat iniţial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de execuţia bugetară. Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului în 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016”, arătau Dacian Cioloş şi Anca Dragu în cadrul unui comunicat de presă.

Potrivit acestora, raportul final nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României din 2016.

”În final însă, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanţe şi bănci nu a identificat nicio ‘gaură’ în bugetul României din 2016, aşa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei, şi nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, cum în mod fals s-au făcut astfel de declaraţii atunci când a fost solicitată această anchetă”, au conchis Dacian Cioloş şi Anca Dragu.

„Termenul ăsta, de gaură în buget, nu-l avem. Avem să verificăm cum s-au făcut cele două rectificări pozitive”

Pe 17 ianuarie, cu o zi înainte să înceapă audierile, preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Leonardo Badea, declara că nu este vorba de „o comisie constituită pentru o anchetă”. „Termenul ăsta, de gaură în buget, nu-l avem. Avem să verificăm cum s-au făcut cele două rectificări pozitive”, spunea Badea.

„Am stabilit un program pentru această săptămână, astfel că mâine la ora 12.00 şi poimâine vor avea loc audieri. Am stabilit la nivelul Birourilor Comisiilor să începem audierile cu reprezentanţi la nivel de secretar de stat ai Ministerului Fondurlor Europene şi ai ANAF şi ai Ministerului Finanţelor. Trebuie să răspundem la 17 întrebări, probabil vor apărea şi întrebări suplimentare pentru a clarifica lucrurile. Vrem să facem o analiză profesionistă, o analiză prin care vrem să stabilim chiar un mod clar de bune practici pentru a executa bugetul şi pentru a respecta legea fnanţelor publice”, declara Badea, la acel moment.

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, pe 16 ianuarie, cu 248 de voturi „pentru” şi 102 „împotrivă” hotărârea de constituire a comisiei de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august şi noiembrie 2016, făcute de Guvernul Cioloş, după ce preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a cerut o anchetă „asupra veridicităţii datelor care au stat la baza celor două rectificări pozitive”, invocând o „gaură” la buget de 10 miliarde de lei.

Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a declarat, în faţa plenului reunit, că liberalii resping această anchetă, precizând că deputaţilor şi senatorilor li se cere să ancheteze o prognoză, „ceva ce prin natura lui e incert”.

„Sperăm să nu ne cereţi în viitor să anchetăm şi prognoza meteo„, spunea, la acel moment, Predoiu.

Replica lui Dragnea a venit la scurt timp, liderul PSD declarând, de la tribuna plenului reunit, că evaluarea Guvernului anterior, privind nivelul veniturilor de la finele anului, nu s-a făcut prin prognoză meteo, „ci prin documente asumate”.

Tot la acea dată, plenul Camerei Deputaţilor aproba solicitarea lui Dragnea ca rectificările din 2016 să fie anchetate şi de Curtea de Conturi.

Însă, cu câteva ore înainte de votul din plen, fostul premier, Dacian Cioloş, îi răspundea din nou lui Dragnea, într-o prezentare amplă pe pagina sa de Facebook, în care reda răspunsurile „pentru Comisia despre nimic”, formulate alături de foştii membri şi consilieri de specialitate ai Guvernului privind situaţia execuţiei bugetare din 2016. Concret, Cioloş susţinea, în cadrul postării, că  „nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016”, întrucât dacă ar fi existat, ar fi trebui să aibă un impact asupra deficitului, lucru care nu s-a întâmplat în condiţiile în care Guvernul anterior a încheiat anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat iniţial de 2,8%.

„Supărarea PSD ar putea veni şi din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei şi eliminarea ”taxei pe stâlp”). Asta, în timp ce noi am reuşit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Şi, chiar în aceste condiţii, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat iniţial”, scria Cioloş.