CCR discută pe 27 februarie sesizarea lui Tăriceanu privind conflictul dintre Guvern şi DNA

„Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Senat.

Potrivit sursei citate, Tăriceanu susţine că OUG 13 abordează o temă de politică penală a statului român, ”ori, măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României”.

”Preşedintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR”, se mai arată în comunicatul transmis de Senat.

De asemenea, Tăriceanu cere Curţii Constituţionale să statueze că organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării unor acte normative.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Alegeri locale 2024: Clotilde Armand, acuzată de CSM că a făcut presiuni asupra justiţiei

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a criticat, marţi, ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei (MJ) cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului.

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală a venit marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a fi audiată, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale.

În acelaşi dosar, luni a fost audiat şi fostul secretar de stat Constantin Sima, tot în calitate de martor. Sima declara că nu a contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13/2017 privind codurile penale, abrogată duminică de Guvern, la cinci zile după adoptare.

Secţia pentru procurori a CSM a decis, vineri, încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei a procurorilor Constantin Sima şi Oana Schmidt Hăineală, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea „în condiţii de imparţialitate” a dosarului de la DNA.

După decizia CSM, Ministerul Justiţiei a anunţat că procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat primului-ministru încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Sima şi Hăineală erau din 16 ianuarie secretari de stat la Ministerul Justiţiei. Înainte de încetarea detaşării, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, îşi delegase atribuţiile lui Constantin Sima, pentru perioada 1-7 februarie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale, în urma unui denunţ formulat în 24 ianuarie de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.

Legat de acest dosar, DNA a precizat că se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de „modalitatea de adoptare a unor acte normative”.