Gheorghe Ciuhandu, audiat vineri la DNA în cazul vânzării a 967 de imobile, prejudiciul adus statului fiind de 40 de milioane de euro, arată, într-un comunicat transmis luni, că în calitate de primar a semnat ”zeci de mii de acte administrative, care au fost întotdeauna întocmite şi verificate de departamentele de specialitate din cadrul Primăriei”.
”Vineri, am fost citat la sediul DNA din Bucureşti, unde mi s-a comunicat că sunt 61 de contracte de vânzare-cumpărare semnate de mine în perioada 2000-2008, în calitate de primar al municipiului Timişoara, asupra cărora DNA fac cercetări în raport cu subsemnatul. Menţionez că în timpul mandatelor de primar al municipiului Timişoara am semnat, în calitate de şef al instituţiei, zeci de mii de acte administrative – acte care au fost întotdeauna întocmite şi verificate de departamentele de specialitate din cadrul Primăriei, aşa cum prevede legea şi cum este şi firesc, dat fiind volumul însemnat de documente emise de o autoritate publică cu semnătura primarului”, a transmis Gheorghe Ciuhandu.
Gheorghe Ciuhandu mai spune că cele 61 de contracte cu privire la care este anchetat de DNA ”au fost semnate mai întâi de funcţionari de la Direcţia de Patrimoniu, Serviciul Juridic, Direcţia Economică, iar unele şi de viceprimarul de resort”.
”Este procedura uzuală, ţinând cont de faptul că primarul nu are competenţe juridice şi nici sarcina de a verifica documentele care stau la baza încheierii unor astfel de contracte. Mai mult decât atât, instituţiile statului care au făcut controale periodice în Primăria Timişoara nu au semnalat în tot acest răstimp neregului cu privire la contractele respective”, a mai spus Ciuhandu.
Fostul edil a subliniat că imobilele vândute în baza celor 61 de contracte nu sunt situate în centrul municipiului Timişoara, iar beneficiarii nu sunt persoane influente.
”Imobilele vândute în baza celor 61 de contracte, în marea lor majoritate, nu sunt amplasate în zona centrală a oraşului, iar beneficiarii lor nu sunt, după cunoştinţa mea, persoane influente în mediul social din Timişoara. Cele 61 de imobile se constituie din 31 de locuinţe cu o cameră; 21 de locuinţe cu două camere; şase locuinţe cu trei camere; două locuinţe cu patru camere; o anexă ce cuprinde două magazii. În cazul unora dintre imobilele cuprinse în această listă nici măcar nu este vorba de apartament în întregime, ci doar de o cotă-parte din el”, precizează Gheorghe Ciuhandu.
Fostul primar al Timişoarei susţine că este ”complet nevinovat”.
”Îmi exprim regretul cu privire la modul nedrept în care este defăimată persoana mea. Consider că actuala legislaţie penală cu privire la abuzul în serviciu permite trimiterea în judecată şi chiar şi condamnarea unor persoane nevinovate, care nu au săvârşit acte de corupţie, ci doar şi-au îndeplinit atribuţiunile de serviciu. Această legislaţie incertă şi modul subiectiv în care ea este aplicată, de altfel, a condus la blocarea bunului mers al administraţiei publice locale, funcţionarii publici preferând să nu mai semneze niciun act de teamă de a nu fi acuzaţi ulterior de abuz în serviciu, aspect extrem de grav şi cu efecte negative greu de estimat asupra dezvoltării comunităţilor locale”, a mai scris Ciuhandu în comunicat.
Actualul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, şi fostul edil al oraşului Gheorghe Ciuhandu sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu în cazul vânzării a 967 de imobile, prejudiciul adus statului fiind de 40 de milioane de euro, anunţă Direcţia Naţională Anticorupţie.
Alături de fostul şi de actualul primar al Timişoarei mai sunt urmăriţi penal, tot pentru abuz în serviciu, viceprimarul Dan Diaconu, fostul viceprimar Traian Stoia şi fostul director în Primăria Timişoarei Martin Staia.
„În perioada 1996 – 2015, mai mulţi funcţionari publici din cadrul Primăriei municipiului Timişoara, precum şi alte persoane, şi-au încălcat atribuţiile legate de aplicarea Legii 112/1995 şi au deposedat statul român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al oraşului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului”, arătau procurorii.
Ei precizau că Legea 112/1995, care a intrat în vigoare în 1996, le dădea dreptul foştilor proprietari şi moştenitorilor lor să îşi redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru ele.
„Totodată, legea a dat dreptul chiriaşilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriaşi care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile şi le ocupau la acea dată”, explicau anchetatorii.
Potrivit DNA, funcţionarii publici Primăria Timişoara au vândut imobile, la preţuri modice, unor persoane influente, care nu erau îndreptăţite să le dobândească.
„Funcţionarii publici din cadrul Primăriei Timişoara au încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timişoara care nu au avut calitatea de chiriaşi la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 şi care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile. Funcţionarii din cadrul primăriei Timişoara au vândut în mod fraudulos imobilele persoanelor în cauză, la preţuri modice stabilite în baza Legii 112/1995 şi HG 20/1996, deşi cunoşteau că respectivele dispoziţii nu aveau nici o aplicabilitate în privinţa acelor persoane”, spuneau anchetatorii.