CCR: Neplata despăgubirilor în cazul unor suprafeţe expropriate pentru cauză de utilitate publică, neconstituţională

Plenul CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 din Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 14 din Legea nr. 255/2010, potrivit căreia scoaterea, definitivă ori temporară, din fondul forestier național, a terenurilor necesare pentru obiectivele de interes național, județean și local se exceptează de la plata despăgubirilor prevăzute de art. 41 lit. b), c) și d) și art. 42 lit. b), c) și d) din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, cuvenite persoanelor fizice și persoanelor juridice private, este neconstituțională”, se precizează într-un comunicat al CCR.

În opinia judecătorilor constituționali, prin exceptările prevăzute de lege se introduce un factor de neclaritate în aplicarea criteriilor privind despăgubirile cuvenite, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, aceste interpretări sunt de natură să aducă atingere art. 44 din Constituție privind dreptul de proprietate.

„Prevederile legale criticate instituie, în realitate, o diferențiere nejustificată între proprietarii vizați de ipoteza Legii nr. 255/2010 și ceilalți proprietari expropriați sau al căror drept de proprietate este afectat în baza altor temeiuri legale care nu exclud acordarea despăgubirilor menționate. În aceste condiții, prevederile legale criticate apar ca fiind neconstituționale prin raportare la art. 16 din Constituție”, se mai arată în comunicatul CCR.

Alte articole

Curtea Consituțională dă undă verde legii PSD de plafonare a dobânzilor nesimțite de 800%. Inițiatorul legii, senatorul Daniel Zamfir: S-a sfârșit calvarul!

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului Dâmbovița — Secția I civilă.