Aurelian Mihăilă, în dosarul lui Sebastian Ghiţă: Sunt nevinovat. Este o răzbunare a procurorului Mircea Negulescu

Aurelian Mihăilă a precizat că a aflat ulterior că Negulescu avea „o dușmănie ascunsă” față de el pentru că nu a stopat acțiunea în alt dosar în care erau implicați finul și vărul lui și a semnat în 2011 să se continue o anchetă împotriva lor.

„Nu am nicio legătură formală sau informală cu acest dosar. Nu aveam cum să furnizez niciun fel de informații despre Ispas Constantin. Susținerea conform căreia în cadrul unei întâlniri la noi în sediu cu mine, Ispas și Negulescu, în cadrul căreia domnul Ispas l-ar fi felicitat pe Negulescu pentru demersurile din acest dosar și că eu aș fi spus lui Negulescu ‘Când ajungi la familia Cosma să ne anunți și pe noi’ e manipulativă din punct de vedere al interpretării pe care a dat-o procurorul Negulescu. Nu îmi aduc aminte să fi purtat acea discuție (…) E o minciună sfruntată a lui Negulescu”, a declarat Aurelian Mihăilă, potrivit Agerpres.

Președintele completului i-a atras atenția să păstreze declarația în limite profesionale, subliniind că este procuror și știe cum trebuie dată o declarație.

„Înainte sunt om. Mă simt ca o victimă a unui viol la a 15-a, a 16-a reconstituire! Domnul Negulescu le-a pus cum a vrut el acolo”, a explicat Mihăilă.

El a povestit despre o convorbire pe care a purtat-o la începutul verii anului 2013 cu procurorul Mircea Negulescu, care, în opinia sa, „încerca să se poziționeze cumva în siajul său, fie al procurorului general Liviu Tudose.

„Singura discuție legată de o eventuală anchetă ce ulterior a format obiectul dosarului 465 pe care am purtat-o cu Negulescu, sfârșitul lui mai, începutul lui iunie, moment la care acesta a făcut referire la o emisiune TV despre o navă intitulată ‘Flaminia’. Discuția a avut un caracter pur colocvial și nu a mai fost abordat niciun alt subiect pe această temă. Precizez că, în context, Negulescu a relevat faptul ca în acel reportaj erau implicate ‘firme de casă’ ale domnului Mircea Cosma. Tot dânsul, cu acel prilej, prin limbajul corpului s-a îndreptat către biroul procurorului general Tudose și a spus ‘Ce putem face cât timp e jupânul aici?’ Neîndoielnic se referea că o eventuală anchetă ar fi fost împiedicată de procurorul general”, a susținut Mihăilă.

El a precizat că nu a încercat „nicio singură secundă” să împiedice demararea unei anchete în dosarul 465/P/2013 și nu i-a spus niciodată procurorului Negulescu să nu se atingă de Răzvan Alexe, așa cum pretinde procurorul.

„Eu personal nu am avut niciun fel de legătură, formală sau informală, cu activitatea realizată în acel dosar. Nu aveam cum să furnizez niciun fel de informație domnului Ispas Constantin”, a mai declarat Mihăilă.

El a afirmat că primul moment în care a luat cunoștință despre cursul dosarului 465/P/2013 a fost pe 18 sau 19 octombrie 2013, când a observat multă agitație în momentul în care a ajuns la serviciu și a găsit pe site-ul Parchetului Curții de Apel Ploiești informații despre dosar.

„Pe 29 octombrie, într-o marți, l-am rugat pe procurorul Negulescu să-mi dea și mie referatul, dacă se poate, mai ales că spunea că o să-l dea și la presă. În afara referatului, nu am mai intrat în posesia altor mijloace de probă din dosar. (…) Consider că a fost o răzbunare a domnului Negulescu la adresa mea”, a mai spus Mihăilă.

Instanța supremă a citit marți actul de sesizare a instanței și acuzațiile care li se aduc inculpaților. Aceștia nu au dorit să beneficieze de procedura simplificată, a recunoașterii faptelor și reducerii pedepsei.

Primul audiat, fostul adjunct al șefului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Aurelian Mihăilă, a spus că își menține declarațiile date anterior și dorește să facă o completare a acestora.

Avocatul fostului ofițer de poliție al DGA Ploiești, Constantin Ispas, a cerut instanței ca acesta să fie audiat în ședință secretă, deoarece natura informațiilor pe care le va da ar putea fi din categoria celor nedestinate publicității.

Completul ÎCCJ a admis cererea apărătorului și a continuat audierea în Cameră de Consiliu.

După audierea lui Ispas, având în vedere lungimea declarațiilor primilor doi inculpați, instanța a decis acordarea unui nou termen, pe 9 martie, pentru audierea fostului șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova, Viorel Dosaru.

Potrivit avocaților din dosar, Liviu Tudose nu va da declarații la următorul termen, deoarece și-a rezervat dreptul să facă declarații la finalul procesului.

Procurorii DNA Ploiești l-au trimis în judecată pe 29 iunie 2016 pe deputatul Sebastian Ghiță, alături de foști șefi din Parchet și Poliție.

Sebastian Ghiță este acuzat de două infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare de bani, șantaj, două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În dosar au fost deferiți justiției Liviu Mihail Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru luare de mită, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; Viorel Dosaru, la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova, pentru luare de mită, trafic de influență, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, favorizarea făptuitorului; Constantin Ispas, ofițer de poliție, pentru trafic de influență și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, și Aurelian Constantin Mihăilă, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru două infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații și cercetare abuzivă.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iunie 2013 — primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploiești se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, mai multe persoane vizate au obținut informații confidențiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informații nedestinate publicității fiind și Sebastian Ghiță.

DNA precizează că informațiile confidențiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice și juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz și ale ofițerilor de poliție delegați să efectueze urmărire penală.

„Concret, folosindu-se de influența pe care o avea și pe care o exercita efectiv pentru menținerea și promovarea în funcții publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiță i-a capacitat pe inculpații Tudose și Dosaru să-i furnizeze informații confidențiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploiești. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiță avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracțională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulți agenți economici supuși anchetei”, susțin procurorii.

Anchetatorii au reținut că, în schimbul informațiilor nedestinate publicității pe care le-a obținut, Sebastian Ghiță a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să își mențină funcția, dar și să obțină alte funcții de conducere. Pe de altă parte, a acordat, conform DNA, magistratului Liviu Tudose sprijin în vederea obținerii unor funcții de conducere sau execuție în cadrul unor instituții publice centrale.