„Spre exemplu, dacă observăm că faptele comise de funcționarii publici nu scad, ci sunt în creștere sau se mențin la un anume nivel și că avem un număr, un volum substanțial de fapte de abuz în serviciu, de neglijență în serviciu, de conflict de interese, nu am putea înțelege care ar fi rațiunea pentru care noi ar trebui să relaxăm răspunderea penală pentru niște funcționari publici, a căror conduită trebuie să o disciplinăm, pentru a avea un stat român modern la nivel european. Un inițiator care vine cu astfel de idee trebuie să ne-o și explice, fiindcă aceste lucruri se fac rațional, fiindcă în statul român există institute și instituții care au compartimente care se ocupă cu studiul criminalității, cu trendul criminalității și care pot observa când această criminalitate poate crește sau scade și raportat la această situație să găsească mijloacele necesare pentru strategia de drept penal”, a afirmat Lazăr.
El a subliniat că fenomenul corupției este prezent atât în sistemul public, cât și în cel privat.
„Corupția este prezentă în aceeași măsură în sistemul public, cât și în cel privat. Această realitate obiectivă se reflectă și în parametrii statistici puși la dispoziție de DNA pentru anul 2016. Există chiar un număr mai mare de condamnați în anul 2016 pentru infracțiuni de corupție săvârșite în mediul privat, 514 condamnați, decât cei care au săvârșit faptele în mediul public — 365 de condamnați. Un accent deosebit pus pe combaterea corupției din mediul privat, inclusiv a trimiterii în judecată a persoanelor juridice, se înscrie în tendința actuală a statelor dezvoltate, iar noi trebuie să vedem care sunt tendințele lumii civilizate. Strategiile de urmărire penală trebuie să urmeze aceste tendințe”, a mai spus procurorul general al României, potrivit Agerpres.