UPDATE Instanţa supremă a amânat, vineri, pentru 16 martie, începerea judecării pe fond a dosarului torţionarilor lui Gheorghe Ursu, după ce fostul ofiţer de Securitate Vasile Hodiş a declarat că vrea un termen pentru a-şi angaja un nou avocat, potrivit news.ro. Totodată, la dosar a fost depusă o adeverinţă de la evidenţa populaţiei potrivit căreia fostul ministru de Interne George Homoştean, inculpat şi el în caz, a decedat, în decembrie anul trecut.
Fostul şef al Securităţii Tudor Postelnicu nu s-a prezentat la proces.
Fiul disidentului Gheorghe Ursu, parte civilă în proces, a declarat că tatăl său a fost victima unui asasinat politic.
„A fost un dosar foarte bine alcătuit, am fost surprins de progresul care s-a făcut în ultimii doi ani la Secţia Parchetelor Militare. Au găsit noi probe, noi martori care au fost dispuşi să vorbească acum, la 30 de ani de la evenimente. Şi-au găsit curajul, mai bine mai târziu decât niciodată. Dosarul este foarte solid, inculpaţii sunt nominalizaţi că l-au torturat pe tatăl meu, că l-au anchetat în închisoare, deşi era arestat pentru o cauză de drept comun. Am descoperit la CNSAS recent documente care arată că Securitatea aşa lucra. Era o metodă de a folosi pretexte de drept comun pentru a închide, a tortura disidenţi politici. Tatăl meu a fost arestat şi ţinut la sediul Miliţiei, dar, de fapt, era anchetat de Securitate cât a fost arestat şi torturat. A fost un asasinat politic intenţionat, asta au urmărit, să nu mai iasă viu de acolo tocmai că să nu relateze regimul la care a fost supus în închisoare”, a susţinut, după proces, Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.
––––––––––––––––––––––––
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început, vineri, judecarea primului termen al dosarului torţionarilor lui Gheorghe Ursu, după ce, în octombrie 2016, a decis să retrimită rechizitoriul la Parchetul Militar.
„Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. Constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016 (…) Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătură de cauzalitate”, se arată în dispozitivul instanţei, din octombrie 2016.
De asemenea, instanţa supremă a dispus ca procurorul „să precizeze toate elementele necesare configurării neechivoce a situaţiei premisă, caracterul atacului (sistematic sau/şi generalizat) şi probele care furnizează datele factuale pe baza cărora a fost reţinută existenţa situaţiei premisă”.
Pe 1 august 2016, torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari din Parchetul instanţei supreme. Maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, au fost acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar fostul ministru al Internelor George Homoştean şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la aceste infracţiuni.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) anunţa atunci că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare au finalizat cercetările în cauza cunoscută sub numele de “cazul Ursu” şi au dispus trimiterea în judecată a lui Marin Pîrvulescu, Vasile Hodiş, George Homoştean şi Tudor Postelnicu.
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
“Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine”, potrivit PICCJ.
În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.
Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate “ostile regimului comunist”.
De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.
„Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
George Homoştean şi Tudor Postelnicu sunt acuzaţi de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.
„De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat PICCJ.
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.