Analizele de sânge sunt testele de primă intenție când vine vorba de monitorizarea stării generale de sănătate. Numeroase dezechilibre în organism, anemia, infecțiile, inflamațiile, deshidratarea sunt câteva dintre problemele care sunt puse în evidență de testele sangvine.
Este ideal ca hemoleucograma completă să se facă anual, nu doar atunci când apar diverse simptome. De asemenea, este recomandată pentru monitorizarea unor tratamente și înainte de operație.
Cum te pregătești
Este important de știut că analizele de sânge se fac dimineața, pe nemâncate. Printre factorii care influențează acurateațea rezultatelor sunt: perioada menstruală, virozele, gripa, diareea, urticaria. Și unele tratamente pot modifica rezultatul analizelor, de aceea, trebuie ca medicul să știe de acestea. În ziua precedentă testării, este indicat să nu se consme alimente grase, dulciuri și alcool. Perioada de repaus alimentar de la ultima masă și testare este bine să fie de 12 ore.
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Cristian Bercu, medic specialist medicină de laborator, Sanador, București
Organismul unei persoane adulte conține aproximativ 5litri de sânge, din care plasma (componenta lichidă) reprezintă 3litri, iar componenta celulară restul de 2 litri.Plasma, componenta lichidă a sângelui, e formată în principal din apă, dar conține și proteine, lipide, glucide, minerale, enzime, hormoni, factori ai coagulării.Celulele sangvine se împart în 3mari categorii: eritrocite, leucocite și trombocite.
Eritrocitele (hematiisau globule roșii) sunt cele mai numeroase celule sangvine. Sunt lipsite de nucleu, dar conțin în schimb o mare cantitate de hemoglobină, care conferă culoarea roșie a sângelui. Rolul lor principal este de a transporta oxigenul legat de hemoglobină. Leucocitele (globulele albe) sunt implicate în apărarea imună împotriva bacteriilor și virusurilor. Se împart, la rândul lor, în 5 categorii, în funcție de forma nucleului și de granulațiile pe care le conțin: neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile și bazofile.
Trombocitelesau plachetele sangvineau rol în coagularea sângelui. Provin din fragmentarea unor celule mari numite megakariocite.Toate aceste tipuri celulare se formează în măduva osoasă hematogenă din oasele late și provin din celule stem care se pot diferenția în orice fel de celulă sangvină.
Cum descifrezi hemoleucograma
Cunoscută și ca hemogramă, hemoleucograma completă reprezintă analiza completă a sângelui din punctul de vedere al celulelor care intră în componența lui.
Valori normale |
Creșteri |
Scăderi |
||||
Eritrocite (număr de globule roșii, RBC) |
Barbați: 4,2 – 5,6 milioane/mm³; Femei: 3,7 – 4,9 milioane/mm³ |
Presiune mică de oxigen în sânge, boli de inimă, deshidratare. |
Anemie, pierderi de sânge sau hemoragie, distrugerea măduvei osoase. |
|||
Leucocite (număr de globule albe, WBC) |
4.000 – 8.000 /mm³ |
Leucemie, infecții, inflamații, stres. |
Boli ale ficatului sau splinei, distrugerea măduvei osoase. |
|||
Hematoctrit (procentul de globule roșii, HCT) |
Bărbați: 40 – 48%; Femei: 36 – 42% |
Deshidratare. |
Hemoragii, anemii, distrugerea măduvei osoase. |
|||
Hemoglobină (HGB) |
Bărbați: 13 – 16 g/100 ml; Femei: 11,5 – 15 g/100 ml |
Boală pulmonară obstructivă, deshidratare. |
Anemie, hemoragie. |
|||
Trombocite |
150.000 – 300.000/mm³ |
Boli inflamatoare, infecții cronice, operații chirurgicale, hemoragii. |
Intoxicație (alcoolică, medicamentoasă). |
|||
SFATUL SPECIALISTULUI
Dr. Ramona Voicu, medic medicină generală, Polisano Clinici, București
Hemoleucograma este cel mai utilizat test de laborator recomandat de medicul de familie sau medicul de specialitate înmonitorizarea stării de sănătate.
Hemoleucograma măsoară următorii parametri: numărul de globule roșii din sânge – eritrocite (RBC), numărul de globule albe din sânge sau leucocite (WBC), cantitatea totală de hemoglobină (HGB), procentul de globule roșii (hematocrit, HCT), media volumului globulelor (MCV), mărimea globulelor roșii, media globulară a hemoglobinei (MCH), concentraţia medie a hemoglobinei (MCHC), numărul de trombocite (PLT).
Valorile hemoleucogrameidiferă în funcţie de sexul și vârsta pacientului, dar și de anumite condiții precum: stare de șoc, vărsături, gradul de hidratare și de anumite tratamente urmate de pacient. În funcție de modificările hemogramei, se stabilește diagnosticul pentru numeroase boli: anemii, alergii, boli maligne, infecții acute sau cronice.
Află ce analize este indicat să faci anual AICI