Echipa de cercetători de la Universitatea Cambridge menționează în studiu că deși embrionul artificial este foarte asemănător cu unul normal, este puțin probabil ca acesta să se dezvolte ulterior într-un fetus de șoarece.
Însă pentru scopuri științifice, oamenii de știință au reușit că demonstreze modul în care embrionul artificial a urmat același tipar de dezvoltare ca unul normal — celulele stem organizându-se singure într-o manieră similară.
Magdalena Zernicka-Goetz, profesoară în cadrul departamentului de fiziologie, dezvoltare și neuroștiință din cadrul universității amintite, conducătoarea lucrării, a declarat că succesul înregistrat pe celulele de șoarece ar trebui să niveleze calea către alte studii similare pe celulele umane, ajutându-i pe oamenii de știință să depășească o barieră majoră în ceea ce privește cercetările pe embrioni umani — deficitul de embrioni.
În prezent, embrionii umani folosiți în cadrul cercetărilor sunt realizați din ovule aflate în surplus, donate prin intermediul clinicilor de fertilitate, însă Zernicka-Goetz susține că în viitor ar fi posibil să fie utilizate celule stem și tehnica suport pentru a concepe embrioni umani artificiali folosiți în beneficiul științei. ”Acest lucru ne va permite să studiem evenimentele-cheie ale acestei etape importante a dezvoltării umane fără a fi nevoie să lucrăm cu embrioni”, a declarat ea. ”Cunoscând modul în care se petrece în mod normal dezvoltarea ne va permite să înțelegem de ce aceasta eșuează de atât de multe ori”, a completat specialista.
Încercări precedente de a dezvolta structuri asemănătoare embrionilor nu s-au bucurat de prea mult succes. Echipa de la Cambridge este de părere că acest lucru a fost determinat de faptul că în cadrul acestor experimente a fost utilizat un singur tip de celule stem embrionare, neluându-se în considerare faptul că fazele inițiale ale dezvoltării embrionului necesită mai multe tipuri de celule, care se coordonează îndeaproape.
În cadrul studiului recent, echipa condusă de Zernicka-Goetz a utilizat celule stem embrionare, dar și celule stem trofoblaste. ”Celulele stem embrionare și cele extra-embrionare încep să ‘vorbească’ unele cu altele și să se organizeze într-o structură ce seamănă și se comportă ca un embrion”, a explicat cercetătoarea.
Mai mulți specialiști în celule stem care nu au fost implicați în acest studiu au lăudat metodele folosite susținând că rezultatele se vor dovedi valoroase pentru aprofundarea științifică a dezvoltării embrionare, mai arată sursa citată.