Gheorghe Ştefan, trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul „Poşta Română”. Este cel de-al optulea dosar de corupţie de la Poştă

Procurorii îl acuză pe Gheorghe Ştefan că, în perioada iulie-august 2009, i-a propus omului de afaceri Marian Constantinof, trimis în judecată pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ca, în schimbul unor sume de bani, să îşi folosească influenţa pe lângă reprezentanţii Companiei Naţionale Poşta Română astfel încât sucursala „Fabrica de Timbre” a companiei să le atribuie unor societăţi comerciale, controlate de omul de afaceri, contracte având ca obiect furnizarea de hârtie.

Care sunt acuzaţiile procurorilor

În iulie – august 2009, inculpatul Gheorghe Ștefan, primarul municipiului Piatra Neamț și vicepreședinte al unui partid politic, i-a propus inculpatului Constantinof Marian ca, în schimbul unor sume de bani, își va folosi influența pe lângă reprezentanții Companiei Naționale Poșta Română S.A (C.N.P.R.), astfel încât sucursala „Fabrica de Timbre” – C.N.P.R., să le atribuie unor societăți comerciale, controlate de omul de afaceri, contracte având ca obiect furnizarea de hârtie. Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ștefan urmau să provină tocmai din încasările obținute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ștefan, cheltuielile de aprovizionare cu hârtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate.
Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Marian Constantinof l-a reprezentat numirea, în 8 septembrie 2009, cu sprijinul inculpatului Gheorghe Ștefan, a inculpatului Mihăilescu Cosmin Dragoș, la conducerea „Fabricii de Timbre”. Mihăilescu Cosmin Dragoș era la momentul respectiv o persoană apropiată inculpatului Constantinof Marian și a avut sarcina să controleze și să manipuleze procedurile de achiziție publică, se arată în comunicatul DNA.

„Fabrica de Timbre” este o sucursală fără personalitate juridică a C.N. Poșta Română S.A. (C.N.P.R.). Aceasta putea achiziționa doar hârtie care nu era produs finit, pentru executarea comenzilor venite de la centrala C.N.P.R. și de la terți.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

În vederea declanșării procedurilor de achiziție era nevoie de o comandă de furnizare a hârtiei din partea centralei C.N.P.R. către sucursala „Fabrica de Timbre”. Sucursala ar fi trebuit să achiziționeze hârtie în role, să o prelucreze prin mijloace proprii și să o transforme în produs finit (hârtie pentru imprimante matriceale).
Inculpatul Mihai Chebac, numit și menținut în funcția de director al Direcției dezvoltare din C.N.P.R. cu susținerea lui Gheorghe Ștefan, a trimis către „Fabrica de Timbre” o notă de comandă pentru furnizarea unei cantități nejustificate de hârtie, mult mai mari decât necesarul subunităților poștale. Furnizarea acestei cantități de hârtie urma să facă obiectul contractelor atribuite clientelar firmelor inculpatului Marian Constantinof. Valoarea comenzii a determinat valoarea contractelor încheiate de „Fabrica de timbre” cu societățile comerciale controlate de Marian Constantinof și implicit, valoarea foloaselor necuvenite care ajungeau la Gheorghe Ștefan.
În data de 02 noiembrie 2009, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș, în calitate de director al sucursalei Fabrica de Timbre, a încheiat, cu încălcarea legii, 12 contracte cu societățile comerciale controlate prin interpuși de inculpatul Marian Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată sucursalei „Fabrica de timbre”, materie primă (hârtie în role), eșalonat, vreme de un an.

După semnarea contractelor, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș a solicitat livrarea întregii cantități de hârtie, iar societățile comerciale furnizoare au emis facturi.

Pentru semnarea documentelor în vederea efectuării plății, inculpații Mihai Chebac și Mihăilescu Cosmin Dragoș au făcut presiuni asupra angajaților sucursalei Fabrica de timbre. În data de 09 noiembrie 2009 a fost făcută o primă plată de către inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș pentru cantități de hârtie nelivrate.
Ulterior, în vederea justificării efectuării plății întregii valori a contractelor, acestea au fost modificate de inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș, prin acte adiționale care nu poartă toate avizele necesare. Astfel, livrarea nu mai era eșalonată (vreme de un an), ci imediată (până la 15 decembrie 2009).

De asemenea, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș a semnat fraudulos sau a determinat semnarea de către subordonații săi a unor documente de recepție a hârtiei pretins furnizate de firmele inculpatului Constantinof Marian, dar și a unor documente de gestiune privind predarea hârtiei către S.C. Romkuvert S.R.L., în vederea prelucrării. S.C. Romkuvert S.R.L., prin reprezentantul său inculpatul Firuti Dorin Laurian, a confirmat recepția pentru prelucrare a 828.413 kg de hârtie, deși a primit doar o mică parte din această cantitate.
În concluzie, s-a constituit un circuit scriptic, fictiv (în mare parte) care atesta preluarea de către „Fabrica de timbre” a cantității de hârtie de la societățile comerciale ale lui Constantinof Marian și predarea ei spre prelucrare la S.C. Romkuvert S.R.L.

Circuitul trebuia să ascundă lipsa hârtiei din gestiunea „Fabricii de timbre” și să confere răgazul încheierii unor noi contracte care să genereze profitul din care să fie cumpărată și hârtia nelivrată (o parte din bani fiind dați lui Gheorghe Ștefan).

Documentele de gestiune și de transport au stat la baza plăților din decembrie 2009 efectuate de „Fabrica de timbre” către firmele inculpatului Constantinof Marian.
E de precizat că inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș a dispus efectuarea plăților nesocotind deciziile directorului general al C.N.P.R., precum și un act normativ.

Prețul de achiziție a hârtiei a fost mai mare decât prețul de piață de la acel moment și, prin denaturarea procedurilor de achiziție publică, sucursala „Fabrica de Timbre” a cumpărat hârtie de la firme interpuse controlate de inculpatul Constantinof Marian și nu de la furnizorii tradiționali. În această manieră prețul de achiziție în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de C.N.P.R.
Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor două societăți, inculpatul Constantinof Marian a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme. S-a procedat astfel pentru ascunderea adevăratei naturi a provenienței banilor.

Din sumele încasate de cele două firme, inculpatul Constantinof Marian i-a remis inculpatului Gheorghe Ștefan, în perioada noiembrie – decembrie 2009, aproximativ 230.000 de euro.
Ulterior, a mai fost simulată o licitație publică, în urma căreia a fost desemnată câștigătoare o altă societate comercială controlată de inculpatul Constantinof Marian. Aceasta ar fi trebuit să livreze noi cantități de hârtie din nota de comandă emisă de inculpatul Chebac Mihai. Un contract nu a mai fost încheiat din cauza opoziției mai multor angajați ai C.N.P.R.

Întrucât noi contracte de furnizare a hârtiei nu au mai fost încheiate și nu au fost generate resurse bănești suplimentare pentru acoperirea sumelor de bani date lui Gheorghe Ștefan, acesta a trebuit să restituie banii primiți. Astfel, Gheorghe Ștefan a restituit lui Constantinof Marian o parte din sumele primite, în numerar, prin intermediul lui Chebac Mihai.

Banii restituiți au fost folosiți la achiziționarea de hârtie care a fost predată S.C. Romkuvert S.R.L. pentru prelucrare și apoi livrată „Fabricii de Timbre”. Restul banilor a fost pus la dispoziția unui apropiat al lui Gheorghe Ștefan pentru a achiziționa din Germania anumite sortimente de hârtie care a fost livrată Fabricii de Timbre, după prelucrarea la S.C. Romkuvert S.R.L. Verificând circuitul bancar pentru a determina de unde provin acești bani s-a constatat că erau sume de bani acordate de alți oameni de afaceri lui Gheorghe Ștefan.
În perioada noiembrie – decembrie 2009, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș, în calitate de director al sucursalei Fabrica de Timbre din cadrul C.N.P.R. a încredințat către inculpata S.C. Romkuvert S.R.L. în mod direct, la un preț supraevaluat și prin încălcarea legii, un serviciu de prelucrare a hârtiei achiziționate de la cele două societăți comerciale controlate de inculpatul Constantinof Marian. Compania Națională Poșta Română S.A. a fost prejudiciată astfel cu suma de 300.135 lei.

În perioada noiembrie – decembrie 2009, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoș, în calitate de director al sucursalei Fabrica de Timbre din cadrul C.N.P.R. a achiziționat de la inculpata S.C. Romkuvert S.R.L. în mod direct și prin încălcarea legii, plicuri la un preț supraevaluat, pentru ridicarea artificială a prețului, constituindu-se scriptic un lanț comercial de furnizare: SC Romkuvert Ind SRL → SC Vidas SRL (controlată de Constantinof Marian, în prezent radiată) → SC Romkuvert SRL→ C.N.P.R. – Sucursala Fabrica de timbre. În plus, nu era necesară achiziționarea tuturor tipurilor de plicuri, unele putând fi realizate de Fabrica de timbre, la prețuri mai mici. În maniera descrisă, C.N.P.R. a fost prejudiciată cu suma de 272.352 lei.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat Companiei Naționale Poșta Română S.A.(C.N.P.R.) e de 2.215.678 lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților Gheorghe Ștefan, Mihăilescu Cosmin-Dragoș, Chebac Mihai, Firuti Dorin-Laurian, S.C. Romkuvert S.R.L. și S.C. Romkuvert IND S.R.L.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunerea de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

Anterior, au fost trimise spre judecare alte șapte dosare având ca obiect infracțiuni care au determinat prejudicii în dauna Companiei Naționale Poșta Română (vezi comunicatele nr. 251/VIII/3 din 13 octombrie 2009, nr. 687/VIII/3 din 15 decembrie 2010, nr. 1133/VIII/3 din 9 decembrie 2013, nr. 1112/VIII/3 din 18 iunie 2015, nr. 1814/VIII/3 din 19 noiembrie 2015, nr. 1332/VIII/3 din 01 noiembrie 2016 și nr. 1488/VIII/3 din 13 decembrie 2016). Până în acest moment, în trei dintre cele șapte dosare s-au pronunțat decizii de condamnare definitivă, punctează DNA.