Rechizitoriu Hexi Pharma: În România există o tendinţă de subraportare a infecţiilor nosocomiale din spitale

În rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul General se menționează că analiza rapoartelor privind rezistența bacteriană și infecțiile nosocomiale, întocmite de Ministerul Sănătății — Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, Organizația Mondială a Sănătății sau Centrul European de Combatere și Prevenire a Bolilor, relevă „tendința constantă de subraportare la nivelul țării noastre”.

Principalele tipuri de infecții nosocomiale au fost cele ale plăgilor operatorii, pneumonii și infecții urinare, urmate de infecțiile sistemice și cele digestive.

Procurorii arată că, din datele menționate în cuprinsul Raportului privind consumul de antibiotice, rezistență microbiană și infecții nosocomiale în România — 2013, incidența infecțiilor nosocomiale la nivel național este de doar 0,23%, față de media europeană de 5,7%.

Conform Raportului, analiza efectuată pentru perioada 2011 — 2013 indică faptul că infecțiile nosocomiale sunt incidente în proporție de 89,9% la pacienții cărora li s-a implantat un dispozitiv medical, iar pe partea de chirurgie cel mai frecvent diagnostic a fost de infecție superficială a plăgii operatorii.

În Raportul privind consumul de antibiotice, rezistență microbiană și infecții nosocomiale în România — 2014 specialiștii arată că în țara noastră, pentru perioada 1995 — 2014, nivelul infecțiilor nosocomiale este extrem de scăzut, de 25 — 30 de ori sub media europeană.

Procurorii subliniază însă că această situație apare „ca urmare a subraportării și subdiagnosticării infecțiilor în unitățile sanitare”.

Citeşte şi Testamentul secret al lui Dan Condrea. Cum şi-a împărţit averea fostul afacerist

„În toate cele trei rapoarte amintite se arată că subraportarea are drept cauze: teama managerilor de spital de sancțiuni (aceștia fiind evaluați profesional inclusiv prin prisma criteriului numărului de infecții nosocomiale), complianța scăzută a clinicienilor în utilizarea definițiilor pentru infecțiile nosocomiale și lipsa de personal medical. Mai indicăm aici lipsa cvasigeneralizată a medicilor epidemiologi, în contextul în care absolvenții de medicină preferă specializări ce implică contactul mai mult sau mai puțin direct cu pacienții, în locul unui rol de ‘controlor’ care îi plasează într-o poziție ingrată, în conflict cu interesul managerului de spital, având în vedere cele menționate anterior”, mai spun procurorii.

Dosar Hexi Pharma: 132 de unități sanitare s-au constituit părți civile

132 de unități sanitare s-au constituit părți civile și vor cere despăgubiri în dosarul în care compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a 340 de infracțiuni de înșelăciune, uz de fals (61 acte materiale), precum și pentru participație improprie la infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În rechizitoriul întocmit de procurori se mai arată că 137 de unități sanitare s-au constituit părți vătămate în dosar.

Romulus Varga, procuror șef al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General, a declarat marți că prejudiciul în dosarul Hexi Pharma se ridică la 102 milioane lei, însă unele spitale s-au retras din dosar ca părți civile.

Procurorii au pus sechestru pe mai multe bunuri aparținând companiei Hexi Pharma: teren intravilan de 2.072 mp situat în București, cu o valoare orientativă de 1.636.880 euro; teren intravilan de 2.633 mp situat în Mogoșoaia, în valoare orientativă de 49.500 euro; construcție cu o suprafață de 1.520 mp în Mogoșoaia, având valoarea de impunere de 693.256 lei; teren intravilan arabil de 11.383 mp în Mogoșoaia, cu o valoare orientativă de 11.968 euro; imobil situat în București, cu o suprafață de 212 mp, dobândit de Hexi Pharma, cu o valoare de impunere de 738.358 lei.

De asemenea, procurorii solicită judecătorilor menținerea ordonanței din data de 31 mai 2016, prin care s-a dispus indisponibilizarea și poprirea, prin aplicarea sechestrului asigurător, a sumelor de bani, prezente și viitoare, existente în conturile bancare ale SC Hexi Pharma CO SRL.

În cazul directorului general al Hexi Pharma, Flori Dinu, procurorii au pus sechestru pe 7 terenuri din București cu o valoare de peste 600.000 euro și 503.000 lei; iar pentru Mihail Leva (director de producție) s-a instituit sechestru pe un teren de 3.656 mp, cu o valoare orientativă de 34.000 euro, precum și asupra unui apartament de 66.440 lei.

Procurorii mai solicită ca Hexi Pharma să plătească cheltuieli judiciare de 200.000 lei, iar Flori Dinu și Mihail Leva câte 23.000 lei.

Parchetul susține că, în perioada 1 iunie 2010 — 16 mai 2016, SC Hexi Pharma CO SRL a indus în eroare reprezentanții a 340 de unități sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calități mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentrația substanțelor active și la eficiența biocidă, precum și prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete și alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziție de produse biocide și pricinuindu-le o pagubă.

Citeşte şi Prejudiciul în cazul Hexi Pharma este de peste 102 milioane de lei