Proiectul, care schimbă inclusiv titlul legii, aceasta devenind ”Lege privind Statutul funcţionarilor publici şi evidenţa personalului bugetar din administraţia publică”, a fost pus în dezbatere publică, iar vineri expiră termenul de 10 zile calendaristice în care puteau fi transmise propuneri.
Deşi în primul articol al propunerii de modificare se precizează că scopul legii este „asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi imparţial, în interesul cetăţenilor, precum şi al autorităţilor şi instituţiilor publice”, principiul transparenţei este eliminat dintre principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice, menţionate la articolul 3 al legii.
În varianta aflată în vigoare, principiile sunt: legalitate, imparţialitate şi obiectivitate; transparenţă; eficienţă şi eficacitate; responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale; orientare către cetăţean; stabilitate în exercitarea funcţiei publice; subordonare ierarhică.
În varianta propusă, însă, de Ministerul Dezvoltării, principiile se modifică, adăugându-se competenţa, performanţa şi buna-credinţă, în sensul respectării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor reciproce şi fiind eliminată transparenţa.
În legea în vigoare, categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre următoarele funcţii publice: secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului; secretar general din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; prefect; secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; subprefect; inspector guvernamental.
În forma modificată, aceste categorii sunt: secretar general şi secretar general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale, autorităţilor administrative autonome şi structurilor de specialitate ale Parlamentului; secretar general al instituţiei prefectului, nemaifiind incluse şi posturile de prefect, subprefect şi inspector guvernamental.
Funcţiile publice de prefect, subprefect şi inspector guvernamental se desfiinţează la 60 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, ocupanţilor acestor posturi aplicându-li-se următoarele măsuri: mobilitate într-o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici; transfer într-o funcţie publică din categoria funcţiilor publice de conducere sau execuţie; mutare definitivă într-o funcţie publică din categoria funcţiilor publice de conducere sau execuţie; eliberarea din funcţia publică.
La data eliberării din funcţia publică, înalţii funcţionari publici care au ocupat funcţiile publice de prefect, subprefect şi inspector guvernamental intră în corpul de rezervă gestionat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Noua lege mai prevede că funcţia publică specifică de secretar al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti se echivalează cu funcţia publică generală de director general, funcţia publică specifică de secretar al municipiului, al sectoarelor municipiului Bucureşti şi al oraşului se echivalează cu funcţia publică generală de director, iar funcţia publică specifică de secretar de comună se echivalează cu funcţia publică generală de şef serviciu.
O altă noutate a proiectului este prevederea conform căreia „numirea în funcţii publice se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau, după caz, de persoana care are competenţa legală de numire în condiţiile unor acte normative specifice, prin act administrativ emis în termenele şi în condiţiile legii, pe baza rezultatelor concursului”.
Proiectul elimină dintre funcţionarii publici care pot beneficia de statute speciale pe cei din cadrul Consiliului Legislativ, fiind însă introduşi cei din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Printre cei care nu beneficiază de prevederile legii se vor afla şi personalul din unităţile sanitare, precum şi personalul regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale precum şi al societăţilor comerciale.
Propunerea de modificare a Statutului funcţionarilor publici introduce mobilitatea, exercitarea cu caracter temporar şi redistribuirea din corpul funcţionarilor publici, ca modalităţi de ocupare a unei astfel de funcţii, decizia revenind „persoanei care are competenţa de numire în funcţia publică, la propunerea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia se află funcţia publică vacantă”.
De asemenea, în noua variantă a legii, perioada vechimii în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice este mărită de la 5 la 7 ani.
Proiectul introduce, ca o condiţie pentru ocuparea unei funcţii publice, ca persoana respectivă să nu execute „o pedeapsă complementară” sau să nu îi fie „aplicată o măsură de siguranţă de interzicere a exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.
Noul proiect reduce considerabil, de la 7 la 3 ani, intervalul de timp anterior numirii în care persoana care doreşte să ocupe o funcţie publică ” nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare”.
De asemenea, în propunerea de modificare a Statutului funcţionarilor publici elaborată de ministerul condus de Sevil Shhaideh este abrogat articolul conform căruia „concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru obţinerea statutului de manager public se organizează şi se gestionează de instituţiile abilitate potrivit legii să organizeze astfel de programe, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.
Conform propunerii Ministerului Dezvoltării, raportul de serviciu în cazul funcionarului public se suspendă şi când „împotriva funcţionarului public s-a luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura cercetării prealabile sub control judiciar ori sub control judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu”.
Legea în vigoare stabileşte că raporturile de serviciu încetează de drept în cazul în care funcţionarul public are o pedeapsă definitivă privativă de libertate, în propunerea de modificare, măsura încetării raporturilor de serviciu fiind luată doar dacă este vorba despre o pedeapsă cu executare.
În forma actuală, formularea este că raportul de seviciu existent încetează de drept când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii, în timp ce varianta modificată introduce precizarea „aplicarea unei pedepse privative de libertate, cu executare”.