„După 27 de ani, România se plasează pe ultimul loc, împreună cu Bulgaria, la distanță de standardele europene, dar și față de celelalte țări foste socialiste membre UE. O țară subdezvoltată, sărăcită, cu o economie dezindustrializată și cu o agricultură dezorganizată, o economie incapabilă de a oferi locuri de muncă pentru întreaga populație, munci cu valoare scăzută, o comunitate demoralizată”, se arată în raportul ICCV.
Potrivit documentului, România a înregistrat după 1989 cea mai scăzută creștere economică, față de principalele țări europene în tranziție.
„Experiența ultimilor 27 de ani nu susține speranța că veniturile salariale cresc automat ca rezultat al creșterii PIB-ului. Datele arată că o creștere a PIB-ului de aproape 4 ori este însoțită de o creștere mult mai modestă a veniturilor salariale”, se precizează în raportul ICCV.
De asemenea, se menționează că starea de satisfacție a românilor în legătură cu viața este la distanță mare față de celelalte țări în tranziție, cu excepția Bulgariei.
În document se subliniază că venitul anual disponibil per capita plasează România pe ultimul loc în Europa, la o distanță greu de recuperat în următorii ani: 25,9% față de țările UE 15, și 61,1% față de țările UE 8, potrivit Eurostat.
Cauzele sunt, conform raportului, dezindustrializarea, tehnologia depășită în multe domenii și, în special, managementul deficitar și politica salariului mic.
Raportul mai arată și faptul că poziția sindicatelor s-a „marginalizat, făcând comodă creșterea producției prin sacrificarea muncii”, că s-a extins sărăcia salariaților și că alocația pentru copii s-a depreciat masiv după 1989.
„Copiilor și familiei se acordă în România o atenție publică foarte redusă, în raport cu standardele europene”, se spune în raport.
Conform raportului, toate funcțiile sociale ale statului au suferit după 1989 de o cronică subfinanțare.
Clasa politică se confruntă vizibil cu o criză profundă, se indică în raport.
„Societatea românească riscă să fie scindată politic nu între clase și grupuri sociale, ci între populație și instituțiile politice/ publice, afectate de corupție și incapabile să ofere speranța unui program credibil de a înscrie țara pe calea dezvoltării”, se subliniază în document.
În raport se arată că probleme sociale de rezolvat în următorii 20 de ani sunt sărăcia, inegalitatea socială, migrația pentru muncă și situația social-economică a romilor și că este nevoie de o reorientare a gândirii politice strategice. Astfel, sunt propuse mai multe direcții prioritare, între care înlocuirea salariului mic cu politica salariului la nivel european, reforma sistemului public cu priorități — debirocratizarea, simplificarea și eficientizarea, și introducerea unui sistem național de monitorizare și evaluare a politicilor, programelor/proiectelor sociale, a gradului de progres a României.