Proiect: Curtea de Conturi ar putea desfăşura activităţi de îndrumare şi consiliere a entităţilor publice supuse controlului

Potrivit iniţiativei, funcţia de control presupune şi desfăşurarea de activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice.

„Curtea de Conturi desfăşoară activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică asupra modului de formare, administrare şi utilizare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public în conformitate cu principiile legalităţii, clarităţii, coerenţei, stabilităţii şi predictibilităţii”, se arată în textul iniţiativei.

De asemenea, entităţile supuse controlului pot transmite în scris Curţii de Conturi solicitări de informaţii, precizări metodologice şi clarificări. În termen de 30 de zile de la primirea solicitării, Curtea de Conturi emite o opinie, iar entitatea audiată poate formula contestaţie scrisă şi motivată în termen de 10 zile.

Propunerea legislativă mai prevede că instanţa judecătorească specializată se pronunţă asupra contestaţiei în termen de 10 zile de la data înregistrării, menţinând ori anulând în tot sau în parte opinia Curţii de Conturi.

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

Potrivit iniţiativei, Autoritatea de Audit efectuează activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică asupra modului de gestionare şi implementare a fondurilor comunitare nerambursabile, la solicitarea structurilor responsabile pentru managementul fondurilor.

„Încălcarea de către auditorii publici externi, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu sau depăşirea mandatului lor în exercitarea atribuţiilor, atrage răspunderea patrimonială, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală”, mai prevede iniţiativa.

De asemenea, Curtea de Conturi se poate îndrepta pentru recuperarea prejudiciilor împotriva auditorului public extern care se face vinovat de greşeli în exercitarea atribuţiilor legale sau de depăşire a mandatului în ceea ce priveşte constatarea neregulilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice.

Iniţiatorii propunerii legislative au arătat, în expunerea de  motive, că este „mai eficient şi mai ieftin să previi decât să corectezi”, motiv pentru care proiectul propune „îmbogăţirea rolului asumat în prezent de Curtea de Conturi cu acela de prevenire a neregulilor prin desfăşurarea de activităţi de îndrumare şi consiliere a entităţilor publice supuse controlului – autorităţi publice centrale şi locale, companii naţionale şi regii unde statul şi/sau unităţile administrativ-teritoriale deţine singur sau în comun mai mult de jumătate din capitalul social, organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, precum şi orice persoane care beneficiază de garanţii guvernamentale, subvenţii sau administrează fonduri publice”.

Aceştia au mai subliniat faptul că, în numeroase cazuri, neregulile semnalate la astfel de entităţi nu au la bază „intenţii de fraudare a resurselor publice, ci sunt cauzate de complexitatea şi ambiguităţile legislaţiei şi procedurilor care reglementează domeniile supuse controlului Curţii de Conturi”.

„Adoptarea unei noi orientări a activităţii Curţii de Conturi, concretizată în activităţi de audit preventiv şi de îndrumare metodologică, ar avea beneficii incalculabile asupra eficienţei gestionării resurselor publice din România, ar unifica practica în cadrul evidenţelor financiare şi contabile ale entităţilor publice şi în mod previzibil ar scădea numărul abaterilor de la normele legale. De asemenea, imaginea Curţii de Conturi ar avea de câştigat deoarece ar transforma relaţia tensionată dintre controlor şi controlat într-una de colaborare în scopul satisfacerii interesului general”, au argumentat iniţiatorii.