„Ordonanţa de urgenţă în sine nu a fost o problemă. Problema a fost poate de procedură: când şi cum a fost adoptată. Societatea a reacţionat la faptul că ordonanţa a fost adoptată la 10-11 seara, ceea ce-i foarte adevărat şi foarte nefiresc. Numai că Guvernul putea să lase ordonanţa să intre în vigoare în ziua în care a fost publicată în Monitorul Oficial. Guvernul a dat un termen de zece zile pentru ca ordonanţa să intre în vigoare, de unde personal am bănuit mai degrabă o lipsă de abilitate în tehnica legislativă, decât un gând de a legifera în fapt de seară”, a declarat Tudorel Toader în cadrul dezbaterilor din comisia LIBE, potrivit News.ro.
Tudorel Toader a criticat ancheta făcută de DNA asupra modului în care a fost adoptată OUG 13, spunând că decizia Curţii Constituţionale (CCR) de constatare a unui conflict juridic între puterea legislativă şi justiţie este una care îi place foarte mult.
„Curtea Constituţională a dat o decizie care mie îmi place foarte mult, o decizie de principiu prin care a statuat că legiuitorul are competenţa să aprecieze oportunitatea unei legi, că procurorul nu are competenţa să-i urmărească penal pe miniştrii care au libertatea să aprecieze când şi cum adoptă un act normativ. Prin decizia pe care a dat-o, CCR a statuat că a existat un conflict juridic. Important este ce a statuat pentru viitor: că procurorul nu poate ancheta miniştrii care adoptă acte normative”, a mai spus Toader.
Ministrul Justiţiei a avertizat, de la Bruxelles, ca toate cele trei puteri „să rămână în matca lor constituţională” şi să nu mai intervină una în atribuţiile celeilalte.
„Am solicitat şi solicit fiecăreia dintre cele trei puteri ale statului să rămână în matca lor constituţională. Arhitectura statului de drept e bine concepută, ea mai trebuie şi bine cunoscută şi bine respectată. Dacă nu se întâmplă aşa, puterile riscă să iasă din matca lor constituţională şi să intre în zona de competenţă a altor autorităţi, aşa cum s-a întâmplat cu de-acum celebra OUG 13/2017”, a conchis Tudorel Toader.
Ministrul Justiţiei a vorbit şi despre MCV.
„Am demarat acţiuni pentru ca toate instituţiile implicate în acest mecanism să ne unim competenţele, eforturile, pentru a răspunde condiţionalităţilor cerinţelor din Mecanism. E adevărat că mecanismul nu prevede condiţionalităţi obiective, unele sunt cu o altă componentă, voi depune toate diligenţele pentru a vedea cum le putem îndeplini, pentru a obţine ridicarea MCV”, a mai spus Toader.
În ceea ce priveşte supraaglomerarea din închisori, ministrul a spus că a cerut Guvernului măsuri complementare la proiectul de lege privind graţierea unor pedepse.
„Avem 27.234 de deţinuţi în penitenciare. Avem perspectiva deloc plăcută a unei decizii pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnaţi pentru încălcarea condiţiilor de detenţie. Există un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse. Ieri am cerut amânarea discutării proiectului de lege pentru ca Guvernul să vină cu măsuri complementare, pentru că graţierea nu este soluţia miracol care să rezolve în prezent şi pe viitor problema supraaglomerării din penitenciare, iar Comisia Juridică a fost de acord”, a precizat ministrul Justiţiei.
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European a organizat miercuri o dezbatere pe tema democraţiei şi justiţiei din România, în urma scandalului generat de OUG 13. Parlamentarii de la Bruxelles vor să audă direct de la cei implicaţi cum s-au derulat evenimentele din ţara noastră în contextul respectivului act normativ. Printre vorbitori se numără ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, filosoful Gabriel Liiceanu şi jurnaliştii Liviu Avram de la Adevărul şi Attila Biro de la Rise Project. De asemenea, aproximativ 20 de reprezentanţi ai protestatarilor din marile oraşe ale României sunt prezenţi la dezbaterile din comisia LIBE a Parlamentului European pe tema democraţiei şi justiţiei din ţara noastră.