Fertilizarea in vitro şi operaţiile estetice la vârsta de peste 18 ani, plătite de asigurat

Potrivit proiectului lansat în dezbatere publică, marţi, de Ministerul Sănătăţii, asiguratul va trebui să-şi plătească şi serviciile de sănătate pe care le solicită, cu excepţia prezentării la medicul de familie, precum şi unele servicii medicale de înaltă performanţă şi de asistenţă stomatologică, în conformitate cu prevederile acordului cadru.

Toate aceste servicii se numără printre cele care nu vor fi decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, întrucât nu sunt incluse în pachetul de servicii de sănătate de bază (PSSB), potrivit aceluiaşi proiect.

PSSB se acordă persoanelor asigurate şi cuprinde serviciile de sănătate, profilactice şi curative, de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se suportă din Fondul naţional de asigurări obligatorii de sănătate, în condiţiile prevăzute de acordul-cadru. Serviciile din PSSB sunt: servicii de sănătate curative, inclusiv cele specifice bolilor netransmisibile cu risc crescut şi impact major asupra stării de sănătate a asiguraţilor; servicii de recuperare medicală; servicii de îngrijiri medicale la domiciliu; servicii paliative; medicamente, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice, inclusiv cele specifice bolilor netransmisibile cu risc crescut şi impact major asupra stării de sănătate a asiguraţilor; servicii de informatică medicală și telemedicină.

În afara asigurării obligatorii, vor putea fi încheiate asigurări de sănătate facultative. Participarea la o asigurare facultativă de sănătate este condiţionată de existenţa prealabilă a asigurării obligatorii de sănătate, după cum prevede proiectul noii legi a sănătăţii.

„Chiar dacă nu eşti asigurat, dar eşti cetăţean român, cetăţean străin, sau apatrid care ai drept de lungă şedere sau ai domiciliu în România, ai dreptul la pachetul minimal de servicii de sănătate (PMSS) care cuprinde servicii de sănătate finanţate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii, inclusiv pentru urgenţele medico-chirurgicale. Mai există un tip de pachet de servicii, cel social de servicii de sănătate (PSSS), care se va acorda asiguraţilor cu venituri mici şi persoanelor asistate social, pentru servicii de sănătate cu risc funcțional/vital altele decât cele din pachetul de bază, decontate de la bugetul de stat”, precizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Conform aceluiaşi proiect, persoanele care, prin faptele lor, aduc prejudicii sau daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.

De asemenea, serviciile de sănătate acordate unei persoane care a suferit vătămări corporale în urma unui accident de circulaţie nu sunt decontate din Fond.

„Ca şi până în prezent, pentru asigurările obligatorii, asiguraţii vor plăti contribuţia la Fondul Naţional de Asigurări Obligatorii de Sănătate. Contribuţia care este aceeaşi ca şi până acum, aceasta nu se modifică”, mai spun reprezentanţii ministerului.

Proiectul de act normativ prevede şi transformarea caselor de asigurări în societăţi mutuale.

Astfel, asiguratorii de sănătate sunt definiţi ca persoane juridice române autonome, de drept public sau privat, constituite ca societăţi de asigurari, societăţi mutuale, autorizate în condiţiile legii să exercite activităţi specifice de asigurări de sănătate pe teritoriul României. Aceştia pot fi, inclusiv, filiale ale unei societăţi de asigurare sau ale unei societăţi mutuale care au primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului de origine, care au obţinut autorizarea în Romania şi satisfac condiţiile de eligibilitate pentru a intra în contract cu Agentia Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS).

ANAS va lua practic locul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-o structură a sistemului de asigurări obligatorii de sănătate care mai cuprinde Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, asiguratorii de sănătate în contract cu ANRAOS, furnizori şi asiguraţi, conform legii.

Societăţile mutuale de asigurări sunt gestionate de către membrii aderenţi şi au drept obiectiv protejarea acesora faţă de riscul de boală şi de consecinţele financiare ale acesteia.

Cele 42 de case judeţene se vor transfera în 8-10 societăţi mutuale de asigurări, astfel încât, începând de anul viitor, cetăţenii să poată să înscrie adeziunile, spun reprezentanţii ministerului.

„Societăţile mutuale de asigurări obligatorii de sănătate se constituie prin act constitutiv reprezentat de Statut, încheiat sub forma unui înscris, sub semnătură privată, semnat de toţi membrii fondatori şi însoţit de adeziunile a cel puţin un milion de membri aderenţi. Pentru încheierea contractului cu ANRAOS, societăţile de asigurări trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiţii de eligibilitate precum şi un număr de minim de 15.000 de asiguraţi care au incheiat contracte de asigurări de sănătate facultative şi care şi-au exprimat în scris opţiunea de a primi de la acelaşi asigurator şi serviciile din PSSB”, se arată în proiect.

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a declarat luni, că reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate are în vedere câteva obiective, printre care desfiinţarea monopolului CNAS, creşterea controlului asiguraţilor asupra fondului de asigurări obligatorii, introducerea competiţiei între asiguratori, stimularea asigurărilor facultative şi redefinirea pachetului de servicii în conformitate cu posibilităţile de plată.

„Pentru a asigura un sistem de asigurări obligatoriu, propunerea este de a reorganiza casele actuale de asigurări în societăţi mutuale de asigurări. O societate mutuală de asigurări, după modelul belgian, care face şi asigurările obligatorii. Transformarea înseamnă că fiecare cetăţean depune o adeziune ca membru asociat. Când s-a constituit această asociaţie trebuie să hotărâm modul de conducere, ea nu mai este subordonată unei autorităţi centrale”, a mai spus Cepoi.

Ministrul a explicat că sunt două posibilităţi pentru stabilirea conducerii: sistem electoral, se alege o adunare a asiguraţilor care alege un consiliu de administraţie şi acesta alege conducerea, sau prin utilizarea unor structuri care au legitimitate democratică: consiliile locale, colegiile medicilor, asociaţiile reprezentative ale pacienţilor, sindicate.

„Ar putea exista o astfel de structură şi cu reprezentanţi din fiecare structură. Această procedură trebuie asumată de Guvern. Prin acest mecanism, am obţine acest control al asiguraţilor privind modul de cheltuire al banilor. Ca să ajungem aici ar trebui să reducem numărul de case de asigurări, să facem case teritorile, adică 10-12 case teritoriale. Odată reorganizate, într-o perioadă de un an sau doi, urmează perioada în care populaţia va depune adeziuni. Nu e interzis ca şi alte structuri să-şi creeze astfel de structuri mutuale, cu condiţia să aibă un număr de asiguraţi care să asigure funcţionarea”, a mai spus ministrul Vasile Cepoi.

Demknitarul a susţinut că va interveni şi o modificare structurală, pentru că aceste societăţi mutuale vor putea face şi asigurări facultative.

„Un alt obiectiv este competiţia între asiguratori. Competiţia va consta în faptul că va oferi un pachet de servicii mai mult sau mai puţin convenabil. În funcţie de costul lui şi de conţinut poate să apară o competiţie şi asta ar determina apariţia unui număr mai mare de asigurări facultative, ceea ce ar însemna mai mulţi bani în sistem”, a adăugat Cepoi.

Tot ministrul Sănătăţii a precizat că proiectul noii legi a sănătăţii va fi prezentat şi instituţiilor financiare internaţionale, fiind posibil să sufere modificări în urma discuţiilor cu acestea.