ATENTAT DEJUCAT la Târgu Secuiesc de Ziua Naţională. Procurorii au cerut pedeapsă MAXIMĂ pentru organizatori

Procurorul a cerut condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor, precum şi interzicerea mişcării din care făceau parte, în timp ce apărătorii au solicitat achitarea. Reprezentantul DIICOT a explicat că intenţia celor doi de a detona un dispozitiv explozibil a fost una serioasă şi că au procurat un manual după care să îl confecţioneze. Reprezentantul Ministerului Public a arătat că, după percheziţiile anchetatorilor, Zoltan Szocs era îngrijorat de cele întâmplate şi a influenţat martorii, iar Beke Istvan Attila chiar intenţiona să confecţioneze acea bombă.

„Martorul Hodor Istvan le-a spus să declare că materialele pirotehnice erau pentru airsoft şi să ceară traducător ca să aibă timp de gândire. Ei sunt cetăţeni români şi înţeleg limba română. Rezultă din probatoriu că planul a fost serios. Au obţinut de la alt martor Manualul Luptătorului pe un stick, nu era disponibil pe internet. (…) Materialele explozive în cantitate mare în oricare variantă puteau să ameninţe viaţă şi integritatea fizică a altor persoane. Acele peste 400 de materiale pirotehnice sunt interzise şi în Ungaria. Cerem condamnarea la pedepse maxime, pedepse în detenţie orientate spre maximul special, iar ca pedepse complementare interdicţia de a folosi orice fel de arme şi interzicerea accesului în funcţii publice”, a spus procurorul DIICOT, care a solicitat, totodată,  interzicerea organizaţiei Mişcarea de Tineret «64 de Comitate» (HVIM) Transilvania. „Organizaţia nu are personalitate juridică. E o organizaţie cu caracter fascist, rasist şi xenofob. Vă solicităm să o declaraţi ilegală”, a spus procurorul.

La rândul său, avocatul lui Zoltan Szocs a arătat că nu se poate vorbi în acest dosar de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi că nu a fost probat faptul că acesta i-ar fi trasat lui Beke Istvan sarcina să achiziţioneze o cantitate mare de explozibil. „A spus doar: am acasă o cutie de petarde. Avem mii de susţineri, tot oraşul Târgu Secuiesc îl susţine. Dacă într-adevăr era vorba de acte teroriste existau dovezi, nu doar o înregistrare schiloadă. Cer achitarea clientului meu şi respingerea declarării HVIM ca mişcare ilegală”, a spus apărătorul.

La rândul sau, avocatul lui Beke Istvan a arătat că tentativa de atentat putea fi reţinută în sarcina clientului său dacă dispozitivul ar fi fost asamblat sau dacă îl confecţiona, îl amplasa şi nu funcţiona, dar că în situaţia dată nu poate fi vorba despre o condamnare. „La percheziţii s-au găsit artificii sigilate. O parte dintre ele le găsesc şi eu la Auchan. Nu aveau capacitatea de a crea victime şi pagube. Tentativa nu există (…) Există două bombe. Bomba de presă care a fost dată de autorităţi în România de 1 decembrie şi bomba de la experimentul judiciar. Au venit cu ţevi, cu o cutie mare, uşor-uşor, să nu explodeze şi hai în buncăr. Puteau să facă acolo şi o bombă atomică. Nu am auzit pe înregistrări să se vorbească de bile, cuie, ţevi. Eu, ca avocat, nu am avut ocazia să văd ce cantităţi au pus acolo la experimentul judiciar. De ce ar fi făcut un om aşa ceva? Atentatele le faci la ăla acasă, nu la tine acasă. Să fi făcut atentat în Târgu Secuiesc, unde mai toţi sunt maghiari?”, s-a întrebat, retoric, avocatul lui Beke Istvan.

Alte articole

Puiu Popoviciu a fost achitat în procesul de revizuire a sentinței de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”

Proiectul de OUG care ignoră în continuare legislația europeană. Ministerul Muncii propune plafonarea decontării ochelarilor pentru bugetari la 500 de lei

În ultimul cuvânt, Zoltan Szocs a arătat, prin translator, că nu a instigat pe nimeni, niciodată şi a spus, în apărarea sa că a fost mereu o persoană implicată în activitatea comunităţii locale. „Nu am vrut să le fac rău românilor de 1 decembrie în comunitatea restrânsă unde trăiesc. 5.000 de oameni au fost pe stradă după ce am fost arestat, cerând să fiu eliberat. Nu am făcut aceste fapte. Sunt nevinovat. Voi încerca să ajut oamenii în continuare, nu să le fac rău”, a spus Zoltan Szocs.

La rândul lui, Beke Istvan a spus, în ultimul cuvânt adresat instanţei că nu se face vinovat de niciuna dintre acuzaţiile ce-i sunt aduse. Acesta s-a adresat judecătorului în limba română. „Susţin în vecii vecilor că nu am plănuit şi asumat nimic. Nu am avut nicio intenţie să detonez ceva de 1 decembrie. Apărarea a dovedit că nu s-a creat vreun pericol pentru securitatea naţională, nici pentru cea a localităţii. Nu am cerut vreodată traducător. Încerc să vorbesc cum ştiu şi pot limba română. Consider că nu am făcut nimic de care să fiu acuzat. Când au fost percheziţii, la uşa biroului mă aştepta un domn îmbrăcat în alb. Salutul lui a fost: «Unde-i bomba?» Am rămas mască. «Ce materiale explozive ai?». I-am arătat artificiile şi mi-a zis din nou: «Unde-i bomba? La percheziţia de acasă au găsit acea valiză de aluminiu, acel detonator. Soţia a desfăcut detonatorul, nu cei trei civili care au venit la percheziţie. Ei au venit pregătiţi că au bombă. În faţa casei mele nu s-a asigurat zona. Ce bombă e aia? Nici ei nu credeau”, a spus inculpatul în faţa judecătorului, adăugând că a folosit aceleaşi materiale pirotehnice şi în Ungaria.

„Acele petarde le-am folosit şi în Ungaria. Spaţiul este întins pe 40 de hectare. Am aprins una în faţa organizatorului şi mi-a dat voie. Nu numai 200 am cumpărat, mult mai multe. Detonatorul e asemănător unui joc militar. De asta am folosit doi acumulatori. Nu l-am folosit niciodată pentru altceva, doar pentru cele trei jocuri programate în el. Un prieten mi-a zis să am grijă că s-ar putea să am probleme. Uitaţi unde am ajuns. Petardele sunt făcute conform legii. Nu conţin material exploziv. Nu înţeleg cum experţii au făcut bombă din petarde. Expertiza pirotehnică este un scenariu SF. Nu am avut fitil, nu am avut cuie. Cuiele găsite acasă erau pentru cele 19 geamuri pe care urma să le montez. Cum era să dau în vânt sursa de venit a tatălui meu? Spaţiul unde zic ei că urma să amplasez bomba era închiriat la o bancă de tatăl meu. (…) Am ajutat şi oameni de alte etnii. Dacă eram rasist nu aveam un avocat român şi nu aş fi vorbit româneşte. Zilnic vorbesc cu români. Rog să mă achitaţi pentru că sunt şi mă simt nevinovat şi consider că nimeni nu poate lua din viaţa cuiva pe nişte minciuni”, a încheiat Beke Istvan.

Judecătorul a rămas în pronunţare pentru 7 aprilie, decizia putând fi atacată de părţi la instanţa supremă.

Pe 19 mai 2016, Beke Istvan şi Zoltan Szocs au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, la Târgu Secuiesc.

Beke şi Szocs sunt acuzaţi că au încercat să comită un atentat pe 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, în Covasna. Ei sunt membri ai grupării Mişcarea de Tineret „64 de Comitate” (HVIM) Transilvania, parte a grupării maghiare omonime, de extremă-dreaptă şi care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începând din anul 2014, în România a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare „Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM de a iniţia acţiuni violente cu scopul de a materializa obiectivele autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste, respectiv refacerea „Ungariei Mari”.

Astfel, în 10 octombrie 2015, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în judeţul Covasna, la data de 1 decembrie 2015, „în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”.

„Inculpatul Szocs Zoltan l-a determinat pe inculpatul Beke Istvan Attila să-şi asume în faţa şefului ierarhic pe linie de organizaţie HVIM executarea acţiunii ordonate în realizarea căreia ulterior acesta a efectuat demersuri de procurare a mijloacelor şi instrumentelor necesare confecţionării unui astfel de dispozitiv”, se mai arată în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că Zoltan Szocs, promotor al sloganului „Ţinutul Secuiesc nu e România!”, convins fiind că, pentru atingerea obiectivelor autonomist-separatiste promovate în Transilvania de membrii grupării Mişcarea de Tineret 64 de Comitate – HVIM, „trebuie să se păşească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate”, le-a trasat membrilor celulei Târgu Secuiesc a HVIM sarcina de a monta dispozitive explozive improvizate.