„Am observat că, în ultimele săptămâni, proiectul Ministerului de Interne de unificare a cardului naţional de sănătate cu cartea de identitate a creat vâlvă în spaţiul public. Vâlvă nejustificată, în opinia mea, deoarece unificarea celor doua documente nu este o idee nouă, ci a fost prevăzută în Legea 95/2006. Cardul de sănătate reprezintă o cheie de autentificare a realităţii serviciilor medicale acordate asiguraţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Faptul că respectivul card va fi comun cu un alt document nu înseamnă că abandonăm sistemul cardului sau că s-au cheltuit inutil bani cu acest sistem. Sistemul informatic al cardului va fi în continuare utilizat. Simplificând, pentru înţelegerea chestiunii, este ca şi cum am schimba parola unui calculator cu alt tip de parolă„, a spus Burcea.
Proiectul cardului naţional de sănătate a costat 89,87 milioane de lei, fără TVA, din care 75%, respectiv 67,40 milioane de lei, au fost rambursaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională, a mai spus preşedintele CNAS, arătând că a făcut această precizare pentru că a văzut că s-au vehiculat în spaţiul public sume colosale care ar fi fost cheltuite pentru acest system.
„Nici banii care s-au cheltuit pentru emiterea cardurilor nu vor fi irosiţi, deoarece oricum aceste carduri au un termen de valabilitate de cinci ani, iar în 2019 vom avea un lot mare de carduri care va expira„, a adăugat Burcea.
Preşedintele CNAS a mai spus că prin comasarea cardului de sănătate cu cartea de identitate nu se va produce risipă, ci, din contră, vor fi făcute economii.
„Vor dispărea costurile de emitere, personalizare şi transmitere prin poştă a cardului de sănătate. Comasarea celor două documente va fi avantajoasă şi pentru asigurat, care nu va mai trebui să aiba grijă de ambele carduri„, a explicat Burcea.
Preşedintele CNAS a precizat că cele două documente nu puteau fi emise simultan pentru că sistemul nu era pregătit pentru aşa ceva.
„În momentul în care s-a lansat cardul de sănătate, nu eram încă pregatiţi pentru emiterea unui document unic, cu funcţionalitate atât de card cât şi de carte electronică de identitate. Chiar şi acum, proiectul noii legi este doar primul pas spre documentul unic. Trecerea la noul card va fi o operaţiune treptată, care se va întinde pe mai mulţi ani. Este evident că Ministerul de Interne nu va emite deodată milioane de cărţi electronice de identitate, prin urmare cardurile de sănătate în formatul actual vor fi utilizate în paralel cu noile cărţi de identitate„, a mai spus preşedintele CNAS.
Marian Burcea a adăugat că vor fi probabil necesare noi cititoare de carduri pentru cărţile de identitate cu funcţionalitate de card, dar asta nu înseamnă că „va da cineva lovitura” şi se va îmbogăţi în mod deosebit din această afacere, deoarece oricum cititoarele de carduri se uzează după un timp de utilizare şi trebuie înlocuite periodic.
Preşedintele CNAS a mai spus că funcţionarii Ministerului Afacerilor Interne nu vor avea acces la datele din Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI).
„Vreau să clarific şi un alt aspect: funcţionarii Ministerului de Interne, poliţişti, jandarmi, nu vor avea acces la datele din SIUI ale asiguratului, deoarece pentru ca un calculator să aibă acces la SIUI trebuie o semnătură electronică autorizată. Această semnătură este dată de un dispozitiv numit token, care seamană cu un stick USB şi pe care îl deţin doar medicii aflaţi în contract cu sistemul de asigurări sociale de sănătate. Bineînţeles că nici medicii nu pot şi nu vor putea nici în viitor accesa filele asiguratului din sistemul informatic al MAI, deoarece nu se pot autentifica în sistemul informatic respectiv„, a explicat Burcea.
Preşedintele CNAS a mai spus că sistemul informatic al cardului de sănătate va funcţiona mai bine după intrarea în vigoare a contractelor de mentenanţă.
„La ora actuală, după semnarea şi intrarea în vigoare a contractelor de mentenanţă pentru sistemul cardului naţional de sănătate şi pentru platforma informatică a asigurărilor de sănătate PIAS, se observă o îmbunătăţire vizibilă a funcţionalităţii acestor sisteme. Atât numărul incidentelor informatice, cât şi timpul de răspuns au scăzut semnificativ. Zilnic, în SIUI sunt raportate, în medie, aproximativ 700.000 de servicii medicale, iar în Sistemul Informatic Prescripţia Electronică (SIPE), tot zilnic, sunt aproximativ 200.000 de prescripţii. Rămâne însă o prioritate permanentă pentru CNAS optimizarea funcţionării sistemelor informatice din platforma PIAS şi modernizarea lor, în pas cu evoluţia tehnologiei informaţiei„, a mai spus Marian Burcea.
Cărţile de identitate vor fi schimbate cu cărţi electronice, care pot fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului. După introducerea cărţii electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne.
Conform proiectului de lege, cartea electronica de identitate permite titularului autentificarea în sistemul informatic al asigurărilor sociale de sănătate, pentru a beneficia de servicii medicale. Cartea electronică de identitate va asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate.
Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obţine o carte de identitate simplă.
Folosirea cardului naţional de sănătate este obligatorie din 1 septembrie 2015, fără prezentarea acestuia la medicul de familie sau la spital neputând fi acordate servicii medicale sau medicamente decât pentru cazurile de urgenţă.
Potrivit Legii sănătăţii, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la începutul anului 2008, dar a fost amânat de mai multe ori, până în 2015.
Citeşte şi Burcea (CNAS): Numărul Dosarelor Electronice de Sănătate a crescut la peste 10,5 milioane