Rolando Omongos, în vârstă de 21 de ani, a povestit aventura sa când s-a întors la Manila, la trei săptămâni după ce a fost salvat de un vas de pescuit japonez. El fusese dus de apă până la est de Papua Noua Guinee.
„Am plâns fără oprire când am fost în sfârşit salvat. Eram prea slăbit pentru a sta în picioare: ei (n.r. salvatorii) au fost nevoiţi să mă ducă în braţe”, a spus tânărul.
El a povestit că a supravieţuit bând apă de ploaie şi mâncând muşchiul care a crescut pe barca sa de 2,5 metri lungime. S-a protejat de soare sărind deseori în apă.
Unchiul său, Reniel Omongos, în vârstă de 31 de ani, care se afla pe o altă ambarcaţiune, a murit după o lună. Rolando a luat trupul unchiului său în propria barcă, dar a spus că după câteva zile acesta început să miroasă urât şi l-a aruncat în apă.
El a spus că s-a rugat atunci: „Doamne, te rog, ai grijă de unchiul meu. Eu trebuie să rămân în viaţă pentru ca cineva să poată duce vestea familiei mele”.
Cei doi bărbaţi au părăsit oraşul filipinez General Santos pe data de 21 decembrie, alături de alţi pescari. O furtună i-a îndepărtat pe Rolando Omongos şi pe uchiul său de vasul care îi însoţea pe data de 10 ianuarie şi aceştia au rămas fără combustibil cinci zile mai târziu.
Ei au aruncat în apă motoarele pentru a pluti mai uşor şi a ieşi mai repede din valurile mari.
„Vedeam cum trec cel puţin patru ambarcaţiuni pe zi, dar niciuna nu s-a oprit”, a povestit el. „Nu mi-am pierdut niciodată speranţa. M-am rugat mereu”, a încheiat acesta.
Când a fost salvat, Rolando Omongos avea aproximativ 20 de kilograme. A promis că nu va mai călători niciodată pe mare.