Peste 300.000 de ingineri au părăsit ţara după 1990. În România este o mare criză de ingineri

„Vorbim în special în ultimii ani din cei 27 care au trecut de la Revoluţie. Ingineri au plecat, în primul rând, în special în primii ani de la Revoluţie, atunci când economia românească a căzut, inginerii bine pregătiţi au plecat în străinătate. Pe de altă parte, sunt generaţii întregi de ingineri care, la absolvire, au plecat în străinătate. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în anul 1999 au rămas în ţară cinci oameni din 250. În 2000 au rămas în ţară şapte oameni, în 2001 – un număr de 11 oameni au rămas în ţară. Generaţii întregi au plecat în străinătate. Nu doar de la Automatică şi Calculatoare„, a explicat Costoiu.

El a adăugat că, după modificarea Codului fiscal, exodul a scăzut în acest domeniu, la 18-20 la sută.

„Pentru că IT-iştii nu mai plătesc impozit. Sunt autorul moral şi faptic, am scris cu mâna mea textul, l-am susţinut, astfel exodul inginerilor din zona IT a scăzut. Astăzi avem un exod de circa 18-20 la sută din absolvenţi„, a mai spus Costoiu.

Rectorul UPB a precizat că, totuşi, criza de ingineri continuă.

Alte articole

Oportunități de angajare pentru tineri. România va avea nevoie de peste 600.000 de ingineri în anii următori

Locul de muncă foarte căutat și bine plătit. Peste 600.000 de posturi pentru doar 13.000 de absolvenți anual

„Este o criză majoră de ingineri pentru că generaţii întregi au plecat. Mulţi dintre cei care încep facultatea nu o mai termină pentru că se angajează încă din anul doi sau trei şi vin după câteva generaţii că le trebuie diploma. Unii dintre ei nu sunt interesaţi nici măcar de scutirea de impozit pentru că salariile sunt foarte mari. Şi pentru un tânăr care primeşte 1.500 de euro, când se angajează, pentru că ştie să facă foarte multe lucruri, nu-l mai interesează că nu mai plăteşte 16 la sută, că pentru el oricum sunt foarte mulţi bani faţă de aşteptările lui de moment. El se întoarce după ce îşi face o familie, vine să termine şcoala pentru că are nevoie de diplomă, care să îl scutească de impozit, pentru că banii contează şi valoarea banului este alta„, a mai spus rectorul UPB.

Mihnea Costoiu a susţinut că mii de locuri de muncă sunt oferite de companii, anual, în UPB.

„Anul trecut, în universitate am avut peste 11.000 de locuri de muncă oferite. Anul acesta, până la 15 martie, numărul de locuri de muncă oferite depăşeşte 3.000. Eu mă aştept ca, după Polifest, dacă tradiţia se respectă, companiile să mai ofere încă 3.000-4.000 de locuri de muncă. Estimez că după 1 aprilie să depăşim în total 6.500 de locuri de muncă oferite. O să mai fie locuri de muncă oferite de obicei în perioada finalizării studiilor„, a explicat Costoiu.

Rectorul UPB a susţinut că una dintre explicaţiile crizei de ingineri este că aproximativ 70 la sută dintre locurile finanţate de la buget sunt în zona umanistă.

„Ieri (miercuri, n.r.) am avut o întâlnire cu o mare delegaţie a Camerei de Comerţ Româno-Americane, acelaşi lucru au zis – vrem ingineri din România, vrem să dezvoltăm în România. Singurul argument major este forţa de muncă din România. British Council, astăzi, în universitate, toată lumea susţine forţa de muncă românească, inginerie şi aşa mai departe. Circa 65-70 la sută dintre locurile finanţate în România de la bugetul de stat pentru facultăţi s-au dus în zona umanistă. Matematică, fizică, chimie, inginerie, medicină 35-40 la sută de 20 de ani. Şi atunci ne mirăm că nu avem suficienţi (ingineri, n.r.)„, a mai spus rectorul Univeristăţii Politehnica din Bucureşti.

Citeşte şi STUDIU: România a ajuns pe locul trei în lume după deficitul de angajaţi calificaţi