ZIUA PĂCĂLELILOR. Cele mai tari păcăleli de 1 aprilie din istorie

Ziua păcălelilor s-a transformat dintr-un simplu prilej de glume medievale într-o veritabilă „tradiţie” modernă, la care participă, prin farse tot mai elaborate, ziare, posturi de radio şi de televiziune şi site-uri din lumea întreagă.

Citeşte şi ZIUA PĂCĂLELILOR 2017: Ce trebuie să faci pe 1 APRILIE pentru a avea noroc tot anul

ZIUA PĂCĂLELILOR. Originea acestei zile speciale, celebrată de mai multe secole în diverse culturi, este controversată şi învăluită în mister, însă se pare ca totul ar fi început în secolul al XVI-lea, odata cu trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian, moment in care s-a decalat inceperea noului an si multe oameni obisnuiau sa-si ofere cadouri de 1 aprilie. Cadourile au devenit glume, apoi veritabile stratageme pentru păcălirea rudelor şi a prietenilor. Romanii serbau, începând cu 25 martie, Hilaria – echinocţiul de primăvară şi renaşterea naturii.

Cea mai veche referire la Ziua Păcălelilor pare a fi, potrivit Museum of Hoaxes, un fragment dintr-un poem flamand din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie.
În 1957 reputatul post de televiziune britanic BBC a difuzat un reportaj detaliat despre recolta foarte bună de spaghetti din livezile de arbori de spaghetti din Elvetia.
Reportajul au avut un succes uriaș, sute de telespectatori au sunat la redacție întrebând cum ar putea obține și ei un copac de spaghetti să-l planteze în curte.
În 1962 la postul național de televiziune suedez doi fizicieni au explicat audienței cum își pot face singuri televizoare în culori dacă întind un ciorap de damă, de nailon, peste ecran. Ei au descris în termeni științifici cum are loc refractia luminii in fibrele de nailon, exact ca-n tubul catolic al televizoarelor în culori.
A urmat un val de reclamații furioase din partea telespectatorilor dezamăgiți că metoda n-a functionat.
În 1976 un reputat astronom britanic a explicat la Radio BBC 2 că din cauza unei alinieri istorice între planetele Pluto, Jupiter și Terra, gravitatia pe pământ urmează să fie redusă în mod semnificativ.
Astronomul le-a cerut ascultătorilor ca fix la 9:47 să sară ca să experimenteze imponderabilitatea la ei acasa.
Liniile telefonice s-au umplut ulterior de ascultatori care au descris convingator ca au simtit reducerea gravitatiei exact la ora precizata.
În 1998 lanțul american de fast-food Burger King a publicat reclame în toate marile ziare pentru a anunța că a pus în vânzare hamburgerul pentru stângaci, în care toate ingredientele și condimentele sunt rotite cu 180°, astfel încât se poată bucura de ele în mod corect și stângacii.
S-au format cozi mari. Clienții voiau să se asigure că primesc hamburgerul corect și că nu se încurcă comanda lor – hamburgeri pentru stângaci livrat dreptacilor.
Tot în 1998, într-un jurnal științific din statul american Alabama a apărut un articol în care se relata că Parlamentul urmează redefinească valoarea numărului PI de la 3.14159 etc la 3, la cererea bisericii ca să fie de acord cu valoarea precizată în biblie.
Parlamentul local a fost inundat de telefoane furioase ale alegătorilor care au cerut deputaților să lase pe PI in pace.
În 2013 armata americană a anunțat că începe să înroleze și pisici, nu doar câini, în rândul trupelor speciale.
Anunțul publicat în Jurnalul Oficial al armatei preciza că se caută contra cost pisici sănătoase, agile şi capabile să sară cel puțin 2m și jumătate înălțime, care vor fi folosite și antrenate să zgârâie, să muşte şi să scuipe inamicii. S-au format cozi imense la centrele de recrutare cu proprietari dornici sa-si inroleze pisicile in armata.

Citeşte şi Păcăleala de 1 aprilie: Idei ingenioase cu care îţi vei surprinde prietenii

În 1 aprilie 1906, publicația Wichita Daily Eagle își anunța cititorii că un val înalt de trei metri se îndreaptă spre oraș pe râul Arkansas. Mai mult, cititorii erau informați că din direcția opusă valului vin zeci de mii de broaște, care migrează în amonte. Potrivit ziarului, cele două forțe urmau să se întâlnească în dreptul orașului, la ora 10.00 dimineața. Câteva mii de oameni s-au adunat pe malul râului să privească bizarul eveniment, având nevoie de câteva ore pentru a-și da seama că totul fusese o păcăleală.

În 1 aprilie 1980, departamentul internațional al BBC a anunțat că faimosul ceas Big Ben va renunța la afișajul tradițional și va deveni digital. Știrea furniza numeroase detalii nostalgice despre celebrul orologiu, iar spre finalul materialului, jurnaliștii britanici anunțau că limbile ceasului vor fi donate primilor ascultători care îi contactează.

Primul apel a venit de la un pescar japonez care se afla în mijlocul oceanului Atlantic, însă au urmat alte sute de telefoane, date de englezi furioși că simbolul național va fi schimbat. BBC și-a cerut scuze pentru farsă, pe care puțini au considerat-o amuzantă.

Neveste pentru Liechtenstein. Micuțul ducat din Europa a fost ținta unei farse de 1 aprilie în 1928, când publicația Berliner Illustrirte Zeitung a anunțat că Liechtenstein nu mai dispune de femei, majoritatea fiind plecate la muncă în Elveția și Austria, iar liderii de la Vaduz au decis să importe mirese pentru a preveni depopularea.

Când știrea a ajuns în Liechtenstein, puțini au considerat-o amuzantă, mai ales că fotografia care însoțea farsa arăta cum trei femei supraponderale erau descărcate dintr-un vagon de marfă. Guvernul din Liechtenstein a catalogat incidentul drept „încă o dovadă a lipsei de umor a germanilor”.

O altă păcăleală care n-a ieșit tocmai cum se așteptau autorii a avut loc la Eindhoven, în Olanda. Pe prima pagină a ziarului Eindhovensch Dagblad din 31 martie 1947 era scris în litere mari: „O zi neagră pentru Eindhoven!” Știrea spunea că orașul va fi distrus a doua zi (1 aprilie) de o „ceață atomică” produsă în urma unui accident care a avut loc la fabrica Philps.

Cu toate că tonul articolului era extrem de amuzant, oferind fel de fel de sfaturi fără sens cititorilor în fața cataclismului, mulți dintre ei au citit (n.r. – cum se întâmplă în multe cazuri) doar primele rânduri și au intrat în panică. Mii de oameni au încercat să părăsească orașul, iar situația a fost calmată doar după ce primarul a intervenit radiofonic și a anunțat că totul a fost o farsă.

Incidentul este în continuare de notorietate în Olanda.

Postul național de radio din Elveția și-a întrerupt programul în 1 aprilie 1967, anunțând că astronauții americani au ajuns pe Lună. Au urmat ore întregi de emisie regizată, interviuri cu experți și corespondențe din lumea întreagă. Atât de credibilă au fost relatările jurnaliștilor elvețieni, încât autoritățile americane din „Țara cantoanelor” au început să sărbătorească.

Postul de radio a anunțat că astronauții se vor întoarce de pe lună în aceeași seară, dar și că nava lor poate fi observată cu ochiul liber din zonele slab luminate, din afara orașelor. Mii de elvețieni au plecat din orașe pentru a observa evenimentul istoric, iar compania de transport feroviar a fost nevoită să-și suplimenteze trenurile.

Citeşte şi Farsa Google de ziua păcălelilor. Utilizatorii au reacţionat negativ

Aveau să mai treacă, însă, încă doi ani până când americanii să ajungă pe Lună.

Nu doar cititorii sunt păcăliți de 1 aprilie, ci și jurnaliștii. De exemplu, pe prima pagină a prestigioasei publicații „New York Times” din 3 aprilie 1923 a fost inclus un articol despre o nouă armă inventată de ipoteticul cercetător sovietic Figu Posakoff. Articolul preciează că dispozitivul „adună energia latentă din atmosferă și poate manipula cu ușurință orice obiect, indiferent de greutatea acestuia”. Jurnaliștii au mai scris că invenția va oferi Uniunii Sovietice superioritatea militară asupra celorlalte națiuni.

După ce și-au dat seama de greșeală, jurnaliștii new-yorkezi au scris că „știrea ar fi fost importantă dacă ar fi fost și adevărată”. Era, de fapt, o păcăleală de 1 aprilie publicată de ziarul Deutsche Allgemeine Zeitung, iar New York Times a căzut în capcană. „LA Times” și alte publicații majore aveau să facă aceeași greșeală în lunile următoare, preluând știrea fără să o verifice.

Englezii de la „Daily Mail” au scris în numărul din 1 aprilie 1981 despre un maratonist japonez, pe nume Kimo Nakajimi, care s-a înscris la maratonul din Londra, însă, din cauza unei greșeli de traducere, a înțeles că trebuie să alerge 42 de zile, nu 42 de kilometri.

Potrivit tabloidului, japonezul încă aleargă pe străzile din Anglia, hotărât să termine cursa. Mai mulți cititori au sunat la redacție spunând că l-au observat pe Nakajimi alergând, adăugând însă că n-au reușit să îl oprească.

Citeşte şi 1 APRILIE. Cele mai amuzante PĂCĂLELI. Iată de ce se fac farse în această zi

Pinguinii zburători. BBC a anunțat că o echipă pe care o trimisese în Antarctica pentru a filma un documentar a surprins momentul în care mai mulți pinguini și-au luat zborul.

Clipul a fost publicat pe internet în 1 aprilie 2008, devenind rapid extrem de popular. Știrea menționa că pinguinii au început să migreze mii de kilometri și că își petrec iernile sub soarele tropical.

„Aftenposten”, cel mai popular ziar la Norvegiei, a anunțat pe prima pagină a ediției din 1 aprilie 1950 că principala companie viticolă a țării a primit un transport de vin, însă nu dispune de suficiente sticle pentru a-l depozita.

Cititorii erau informați că, timp de o zi, pot cumpăra vin la 75% din preț, cu mențiunea că trebuie să își aducă propriile recipiente la magazin. Articolul preciza că surplusul de vin poate fi transportat și cu găleți sau oale. La primele ore ale dimineții, sute de norvegieni se așezaseră deja la coadă la magazinele companiei viticole.

Gălețile aduse de cei dornici să facă o afacere au fost lăsate pe străzi, la scurt timp după ce totul s-a dovedit a fi o farsă.