Medic: Prevenim bolile degenerative dacă respectăm orele de odihnă, facem mişcare, consumăm ce este sănătos

Profesorul Dafin Mureşanu a spus că, în stilul de viaţă, bucuria şi motivarea pozitivă trebuie să ocupe un loc central.

„Prevenim bolile degenerative prin a fi blânzi cu noi, a ne îngriji, a respecta raportul dintre orele active şi orele de odihnă, a trăi viaţa în spiritul bucuriei. Absenţa bucuriei şi lipsa motivării pozitive sunt factori de risc. Alimentaţia, respectarea unor elemente de bun simţ în ceea ce priveşte modul nostru de viaţă sunt importante. Mişcarea este o caracteristică fundamentală pentru sănătate, dacă nu ne mişcăm, dispărem„, a precizat Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.

Întrebat ce părere are de reclama făcută de anumite firme de medicamente pentru produse care ar preveni boala Parkinson, profesorul Dafin Mureşanu a spus că mai bine ne protejăm „de un comportament aberant”.

„Medicamente care ar preveni debutul bolii Parkinson? Nu cred. Să ne uităm în stilul nostru de viaţă, dacă stăm degeaba, dacă nu ne mişcăm, consumăm ce nu este sănătos, dar credem în medicamente care să ne protejeze de un comportament aberant. Odihna este importantă, calitatea somnului este importantă. Trebuie să mergem la culcare înainte de miezul nopţii, cantitatea de muncă versus odihna, trebuie să facem lucruri care ne plac, să respectăm mesele şi calitatea alimentaţiei” a spus medicul, precizând că cel mai tânăr pacient cu Parkinson are între 40 şi 50 de ani.

Alte articole

Au apărut primele imagini cu accidentul provocat de șeful secției de Chirurgie Generală a Spitalului din Caracal. Medicul era băut la volan și avea operații în aceeași zi VIDEO

Cum își mențin silueta femeile după 40 de ani. Adina Alberts: „Trebuie să fie o prioritate”

Dafin Mureşanu a mai spus că există tendinţa de a pune imediat o etichetă de boală Parkinson când vedem un tremur, ceea ce nu este recomandat.

„Practic, nu cunoaştem precis cauzele, considerăm că este o boală complexă neurodegenerativă, multi-factorială. Astăzi, discutăm despre posibilitatea declanşării în afara sistemului nervos central, la nivelul intestinelor, apoi despre neşansa migrării acestui proces patologic prin intermediul nervului vag. Este un grup de boli care exprimă o tulburare a comportamentului în general, nu numai a comportamentului motor. Dar încetinirea mişcării propriu-zise, cu adăugarea rigidităţii, acea înţepenire care se produce treptat şi care creşte ar fi mai degrabă de luat repede în seamă ca posibilă suspiciune de boală Parkinson„, a explicat profesorul Mureşanu.

Întrebat cum ar putea fi depistată precoce boala, Dafin Mureşanu a spus că ar fi de urmărit, ca situaţii de risc, constipaţia prelungită, tulburări ale mirosului şi tulburări ale somnului REM.

„Dacă am putea să identificăm şi să punem un element de risc asupra acelor grupuri de pacienţi care au constipaţie prelungită, tulburări ale mirosului, tulburări ale somnului REM, ne-ar apropia de o suspiciune mai corectă în ceea ce priveşte selectarea acestor pacienţi. Cu cât îi identificăm mai devreme, avem mai mulţi neuroni de salvat, cu cât depistăm mai târziu, intrăm într-un tablou dramatic„, a explicat Dafin Mureşanu, la cursul internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor, la care au fost dezbătute soluţiile inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson, organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi Societatea de Neurologie din România.

Citeşte şi Programele naţionale de sănătate pentru anii 2017-2018, aprobate de Guvern