Alina Bica, fost şef DIICOT: Renunţarea la pragul pentru abuzul în serviciu, o variantă corectă

„În ceea ce priveşte existenţa unui prag pentru infracţiunea de abuz în serviciu, este o chestiune de interpretare. Niciuna dintre variante nu este greşită, este la alegerea legiuitorului. Dacă ne uităm la decizia CCR, vom vedea că găsim argumente atât pentru instituirea unui prag, cât şi pentru neinstituirea lui. Este corectă alegerea fără prag”, a susţinut Alina Bica, pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

Fostul procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a vorbit şi despre pedeapsa prevăzută pentru această infracţiune, cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare.

„Pedeapsa pentru abuzul în serviciu cred că este una dintre cele mai mari din Europa, iar, în majoritatea statelor, această infracţiune nici nu există”, a spus Alina Bica.

La începutul acestui an, fosta şefă a DIICOT a fost condamnată, în primă instanţă, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

Alte articole

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Potrivit proiectului de modificare a codurilor penale, pentru abuz în serviciu nu a fost impus un prag de la care infracţiunea să poată fi cercetată. Astfel, abuzul constituie fapta funcţionarului nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe sau a unei OUG.

Potrivit documentului intrat în posesia MEDIAFAX, abuzul în serviciu este fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Pedeaspa pentru infracţiune este cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, acesta este definit, potrivit documentului, ca fiind fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei deczii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentu o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori specifice rapoturilor dintre profesionişti. Pedepasă ar ajunge până la cinci ani de închisoare.

În proiect se prevede că în aplicarea legii penale mai favoranile nu este permisă combinare prevederilor din legi succesive.

Modificări au fost aduse şi în ceea ce priveşte confiscarea specială. Instanţa va avea în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată , într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la trimiterea în judecată. De asemenea, proiectul prevede o raportare la veniturile legale ale persoanei. Confiscarea extinsă se poate dispune doar asupra bunurilor dobândite începând cu data de 22 aprilie 2012, inclusiv, mai arată documentul.

În privinţa măsurilor asiguratorii, potrivit proiectului de lege, procurorul are obligaţia de a lua aceste măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor ce pot face obiectul confiscării speciale sau a confiscării extinse.