„Decalajele dintre zonele României s-au adâncit în timp. Au apărut poli de competitivitate şi zone în care sărăcia s-a adâncit. În zona Bucureşti-Ilfov PIB-ul pe locuitor a depăşit media UE, ajungând la nivelul zonei Berlinului. Sunt însă regiuni, cum ar fi cele din sud şi est care sunt printre cele mai sărace din UE. Din păcate lipsa infrastructurii acţionează în sensul adâncirii acestor diferenţe. În acest context foarte complicat trebuie să înţelegem că o pregătire adecvată pentru adoptarea euro necesită eforturi susţinute”, a declarat, vineri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană” organizată de Academia Română.
Acesta a vorbit despre aderarea la euro, care nu este un proiect abandonat, ci unul care necesită o abordare mai responsabilă. „După izbucnirea crizei se impune îndeplinirea criteriilor pentru convergenţa reală, însă nu în mod forţat. Nivelul de convergenţă reală este un parametru esenţial pentru adoptarea euro. Dar, nu contează cât de repede creşti, ci şi cum creşti. Creşterea productivităţii cu toţi factorii săi este esenţială”, a spus guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a vorbit despre un document elaborat de FMI arată că, ritmul anual de creştere al PIB-ului potenţial poate fi majorat la 4,5% dacă se maximizează absorbţia fondurilor UE. Rolul acestor fonduri în sprijinirea creşterii economice este esenţială.
Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR: România poate adera la euro în minimum nouă ani, dacă economia creşte cu 5%
Dacă economia românească ar creşte în acelaşi ritm ca până acum am putea adera la euro în 13 ani. Dacă am avea o creştere de 5% am avea nevoie de nouă ani, a afirmat vineri, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR. Acesta a spus că avem cele mai scăzute venituri fiscale din UE.
„Este încă calea lungă până la convergenţa structurală, care să îndreptăţească dorinţa noastră de aderare la euro, astfel încât acest pas să poate fi făcut. Noi propunem un minim de convergenţă de 75% din media UE. Adevărata miză este în ce condiţii şi cum vom fac aderarea. Criza a redus rata de creştere potenţială a economiei româneşti. Există indicatori de competitivitate care arată că suntem la urmă. Am încercat să estimăm perioada de timp pentru convervenţa reală. Există un timp de parcurgere al convergenţei reale. Dacă am avea o creştere cu acelaşi ritm ca până acum am ajunge la 75% în 13 ani. Dacă am avea o creştere de 5% am avea nevoie de nouă ani pentru aderare”, a declarat, vineri, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, la sesiunea ştiinţifică „România în Uniunea Europeană” organizată de Academia Română, conform Mediafax.