„L-am cunoscut pe Urdăreanu prin intermediul unui om de afaceri, Bogdan Nicolau, am avut mai multe discuţii cu el la sediul din Calea Plevnei. Fiind un om de afaceri puternic, am apreciat că este bine să am o relaţie amiabilă cu un om de talia lui. M-am întâlnit şi la Hotel Raddison, unde eu stăteam, şi am avut discuţii pe diverse proiecte. Am vrut să facem o companie privind semnătura electronică, apoi cu aeroportul din Braşov – aveam un interes politic, iar acesta dispunea de mijloacele necesare proiectului – şi despre managementul traficului la Braşov. Şi eu aveam nevoie de un feedback din partea oamenilor de afaceri. În septembrie 2012, atât Urdăreanu, cât şi Nichita mi-au solicitat să le faciliteze o întâlnire. Nichita ştia că în Bucureşti există un asemenea proiect şi voia să-l implementeze la Iaşi. Întâlnirea a avut loc. Pe Nichita îl ştiam din 2005 când a devenit primar de Iaşi”, a arătat, marţi, fostul ministru Constantin Niţă, în declaraţia de inculpat pe care a dat-o în faţa judecătorilor de la instanţa supremă, potrivit news.ro.
Constantin Niţă a precizat că a intermediat întâlnirea între fostul primar al Iaşiului Gheorghe Nichita şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, pe care i-a lăsat singuri în biroul său.
„Ca ministru al Mediului de Afaceri, ştiam mulţi oameni de afaceri. Aveam posibilitatea să intermediez contacte cu mai multe persoane. I-am prezentat, i-am zis că Nichita este un om serios. I-am invitat în birou şi i-am lăsat singuri să discute, deoarece aveam o altă întâlnire, dar nu-mi amintesc cu cine. Au stabilit nu ştiu ce acolo. Mi-au zis că s-au înţeles ca Nichita să-i vadă proiectul. Am revenit după 20 minute, apoi ne-am despărţit şi au plecat. Asta este implicarea mea. Cu Urdăreanu nu m-am mai întâlnit şi nici nu am vorbit la telefon până în martie 2013”, a adăugat Niţă.
Fostul ministru a mai povestit cum a recomandat un om de încredere pentru a avea „grijă” de afacerile lui Urdăreanu din Braşov.
„Urdăreanu a venit în Poiana Braşov la un amic de-al sau, Dan Fischer, care avea un proiect imobiliar acolo. Dorea să-şi cumpere o vila în Poiană, mi-a zis că vrea să participe la licitaţia de la Iaşi şi în acest context am vorbit şi de proiectul pe care-l avea la Braşov şi mi-a cerut să-i recomand o persoană cu care să discute despre afacerile din Braşov. L-am recomandat pe Mihai Ghirdă. I-am zis lui Ghirdă că o să-l contacteze cineva şi după două săptămâni mi-a zis că s-au înţeles pentru un anumit mod de colaborare. Nu m-am interesat ce sumă avea contractul, obiectul, ce companie. N-am ştiut că Ghirdă a dat altei firme contractul încheiat cu UTI, nu m-a interesat aspectul. Urdăreanu nu mi-a spus că ar fi avut o legătură cu Iaşiul. Nu ştiam că a fost un contract fictiv. Dacă era aşa, Urdăreanu putea oricând să-l revoce”, le-a spus Niţă judecătorilor.
În continuarea audierii, Niţă a arată că nu a cerut niciodată 5% şpagă din valoarea contractului încheiat de UTI cu Primăria Iaşi privind managementul traficului din oraş.
„Am fost înregistrat ambiental când îl întrebăm pe Ghirdă dacă şi-a rezolvat problema, avea un dosar la Iaşi. Nu l-am întrebat cu privire la suma care urma să o încaseze sau dacă şi-a executat contractul. Niciodată nu i-am solicitat 5% lui Urdăreanu pentru contractul cu Iaşiul, nici nu este uzual, nu are sens să cer asemenea suma. Toate discuţiile mele cu Urdăreau au fost pe parteneriate de afaceri, nicidecum pe comisioane. În legătură cu suma pe care Urdăreanu spune că mi-a dat-o, este imposibil ca un om inteligent să ia bani într-un hotel cu zeci de camere de luat vederi. Urdăreanu m-a suspectat de prostie dacă a putut să spună asta”, a răbufnit Niţă în sala de judecată.
El a negat faptul că i-ar fi cerut lui Ghirdă să plătească anumite consumaţii făcute la diverse întâlniri de partid.
„Era o practică ca după anumite întâlniri să se socializeze. Prin rotaţie, se achitau mesele. Nu i-am cerut lui Ghirdă să plătească pentru partid. Nu am discutat cu martorii acuzării. Nu ştiam că Nichita ar fi solicitat 10 la sută lui Urdăreanu din valoarea contractului încheiat cu Primăria Iaşiului”, a arătat Constantin Niţă în finalul declaraţiei sale.
Instanţa a stabilit ultimul termen al procesului pentru 9 mai, când vor avea loc dezbaterile finale în acest proces.
În iunie 2016, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.
„De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoana de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firmă, la preţul de 5.000 euro + TVA/lună, care a şi fost semnat la data de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firmă), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.
„Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei judeţene de partid, la solicitarea lui Niţă Constantin”, au mai arătat procurorii.
Anchetatorii au instituit sechestru asigurător pe imobile aflate în proprietatea lui Constantin Niţă, până la concurenţa sumei de 435.823 de lei.