LEGEA SALARIZĂRII UNITARE. Procurorii se consideră DISCRIMINAŢI în raport cu judecătorii: „E de neînţeles şi de neacceptat”

Asociaţia Procurorilor din România (APR) consideră că dispoziţiile discriminatorii între procurori şi judecători prezente în legea salarizării sunt de neînţeles şi de neacceptat. APR a trimis memorii la Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei prin care cere amendarea unor articole din proiectul de act normativ.

„Asociaţia Procurorilor din România, asociaţie profesională reprezentativă a corpului magistraţilor procurori, în urma publicării
proiectului de Lege – cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a constatat cu surprindere şi îngrijorare existenţa unor diferenţe de statut financiar între profesiile de judecător şi procuror. Discriminările sunt de neînţeles şi de neacceptat în condiţiile în care nicăieri în cuprinsul legii, nici in dispoziţiile generale şi nici în dispoziţiile specifice familiei ocupaţionale – Justiţie nu se regăseşte vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienţilor de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiţie devin magistraţi procurori sau judecători”, se arată într-un comunicat al APR.

Procurorii susţin că actul normativ cuprinde şi o altă dispoziţie discriminatorie între magistraţi, în afara celei vizând salariile, respectiv una privind vechimea în muncă: „Pe lângă discriminările de natură salarială, proiectul de lege mai cuprinde încă o dispoziţie discriminatorie între magistraţi, în sensul că se consideră vechime în funcţia de judecător doar perioada în care magistratul a îndeplinit funcţia de judecător, iar vechime în funcţia de procuror doar perioada în care magistratul a îndeplinit funcţia de procuror. Această dispoziţie afectează drepturile tuturor magistraţilor întrucât vechimea în magistratură a fost şi este recunoscută magistraţilor judecători şi procurori de la momentul intrării acestora în profesie. Aplicarea acestei dispoziţii judecătorilor care au trecut procurori sau procurorilor care au trecut judecători le-ar afecta grav drepturile deja
câştigate”.

Ei subliniază că discriminarea care apare în proiectul de lege contravine dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat că principiul constituţional al egalităţii de drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament juridic similar unor subiecte de drept aflate în situaţii juridice similare.

Alte articole

Ce se întâmplă în 2025 cu salariile românilor. Directivă de ultimă oră de la Comisia Europeană

Legea salarizării unitare taie sau reduce sporurile şi vine cu 12 trepte de salarizare. Noile lefuri, negociate în PNRR

Procurorii mai spun că, deşi în proiect se menţionează că sunt respectate exigenţele impuse de documentele internaţionale, acest lucru nu este adevărat.

„Asociaţia Procurorilor din România a adresat memorii atât la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cât şi la Ministerul Justiţiei, în care au fost formulate observaţii detaliate cu privire la articolele din proiectul Legii – cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care se impun a fi amendate”, încheie reprezentanţii procurorilor.

Potrivit proiectului, creşterile salariale prevăzute pentru sistemul judiciar vor fi mai consistente pentru magistraţii cu funcţii de conducere, majorările fiind procentual cu atât mai mari cu cât un magistrat are o funcţie mai înaltă. Astfel, preşedintele instanţei supreme şi procurorul general vor avea salarii cu 13 la sută mai mari, pe când un procuror şef de birou va primi un salariu mărit cu numai 2 la sută.

Salariile preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi al procurorului general al Parchetului ICCJ vor creşte cu 13 la sută, în timp ce pentru procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, pentru vicepreşedintele ICCJ şi pentru prim-adjunctul procurorului general majorarea salarială va fi de 11,5 la sută, iar pentru preşedinţi, procurorii generali şi prim-procurori de la curţile de apel, tribunale, judecătorii şi parchete de pe lângă aceste instanţe salariile vor creşte cu 10 la sută.

O majorare de 9 la sută o vor avea consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Cu 8 la sută cresc salariile pentru următoarele funcţii: procuror şef secţie, procuror şef secţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Adjuncţii acestora vor beneficia de un plus la salariu de numai 5 la sută. Procurorii care sunt şefi de serviciu şi de birou au majorări de 3 la sută, respectiv 2 la sută.

La capitolul sporuri, salariaţii din sistemul judiciar pot beneficia de un spor de până la 15 la sută din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia lunară de încadrare, corespunzător timpului lucrat. Magistraţii, precum şi o parte din personalul auxiliar, beneficiază de un spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25 la sută şi un alt spor, pentru păstrarea confidenţialităţii, de 5 la sută.

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a preşedintelui, respectiv vicepreşedintelui ÎCCJ. Indemnizaţia de încadrare a membrilor aleşi ai CSM cu funcţie de procuror sau judecător este în cuantum similar celei a unui preşedinte de secţie al ICCJ. Ei mai primesc şi o indemnizaţie de membri de 25 la sută din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile primesc o indemnizaţie de membru egală cu 50 la sută din indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător ICCJ.

Potrivit Legii salarizării, preşedintele ICCJ şi preşedintele CCR au acelaşi coeficient al salarizării cu preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi cu primul-ministru, adică 11.

Judecătorii de la ICCJ şi de la CCR au un coeficient de 10,5. Astfel, preşedintele ICCJ şi cel al CCR vor avea 15.950 lei brut pe lună, iat judecătorii CCR şi cei ai ICCJ vor primi 15.225 lei brut pe lună.