Martor în dosarul fostului ministru de Interne Gabriel Berca: Partidul se finanţa din cotizaţiile de doi lei pe lună

La termenul de joi, fostul ministru de Interne Gabriel Berca a cerut să dea un supliment de declaraţie având în vedere că în cazul său s-a schimbat completul de judecată după ce o judecătoare a plecat la Institutul Naţional al Magistraturii.

„Vă urez bun venit în dosar. Berca Gabriel vrea să dea un suplinent de declaraţie ca să nu aflaţi cum stau lucrurile citind în dosar, ci direct de la el”, i s-a adresat avocatul lui Berca judecătorului Ionuţ Matei, noul şef al completului de judecată.

Înainte de audierea martorului, apărătorul a avut o cerere prealabilă.

„Anul trecut am aflat că există un dosar de mărturie mincinoasă. Patru martori, printre care şi cel de faţă, au fost chemaţi la DNA Bacău să-i audieze, ca să îi pregătească pentru audierea de azi. Conştiinţa lor astăzi nu este extrem de relaxată (…) Nu este normal ca martorii să fie frăgeziţi în acest fel la DNA Bacău înainte de audiere”, a susţinut avocatul.

În replică, procurorul DNA a arătat că avocaţii au aflat cam târziu de dosarul de mărturie mincinoasă de la Bacău.

„Procurorul s-a sesizat pentru mărturie mincinoasă în şedinţa publică de anul trecut”, a spus reprezentantul DNA.

Judecătorul Matei a încheiat discuţia în contradictoriu şi a arătat, cu privire la noul dosar de mărturie mincinoasă pentru cei patru martori, că instanţa nu interferează cu activitatea parchetului.

A urmat la audieri Silviu Bondor, fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Bacău. El a arătat că-şi menţine declaraţia de la Curtea de Apel Bacău, transmite News.ro.

“Atâta ştiu şi nu pot să spun altceva. Declaraţia corespunde cu cea dată la DNA. Am fost membru PDL din 1999 până în 2016, când partidul a fuzionat cu PNL. Am fost prim-vicepreşedinte pentru o scurtă perioadă apoi am fost unul dintre cei 12 vicepreşedinţi până la momentul fuziunii. Pe Berca l-am cunoscut tangenţial în 2004-2005 când a ocupat funcţia de prefect, apoi din 2010 când a venit la conducerea PDL Bacău printr-o hotărâre de la centru a partidului”, a spus martorul.

Întrebat de instanţă care erau sursele de finanţare ale organizaţiei judeţene a partidului, Bondor a susţinut că formaţiunea se finanţa din cotizaţii şi donaţii, dar fără sponsorizări din partea oamenilor de afaceri.

„Aveam trei sau patru mii de membri cu adeziune. Unii plăteau, alţii nu. Cotizaţia era de doi lei pe lună. Consilierii judeţeni şi municipali dădeau câte 200 de lei pe lună. Era o cutumă internă. Donaţiile variau în funcţie de necesităţile partidului. Nu primeam bani de la centru. Personal nu ştiu să fi existat sponsori de partid. Candidaţii locali îşi finanţau singuri campaniile. Între 5.000 şi 7.000 de lei. Şi eu mi-am finanţat singur campania”, a mai declarat martorul.

În continuare, el a relatat un episod din 2010, când 70 de membri ai partidului au fost invitaţi la restaurant de un deputat PDL.

„Adrian Popescu era parlamentar de Bacău şi ne-a invitat la un local, fiind apropiat de patron. Omul de afaceri Viorel Rusu nu a stat cu noi la masă. Popescu a făcut cinste pentru cei 70 de oameni”, a continuat Bondor.

Chestionat dacă omul de afaceri Viorel Rusu a sponsorizat partidul, martorul a arătat că a auzit ceva în acest sens, dar în urma verificărilor nu a rezultat acest lucru.

„Am verificat toată documentaţia de la partid, nu am mai găsit chitanţele donaţiilor lui Rusu Viorel. Consider că oamenii de afaceri trebuiau să facă acest lucru numai cu chitanţă. Ştiam din zvonuri despre finanţările lui Rusu, dar am descoperit că nu erau adevărate deoarece nu am găsit chitanţele de sponsorizare. Afirmaţia făcută la urmărirea penală că interesul lui Rusu de a finanţa partidul era interesul său de a obţine lucrări publice pentru firma sa era o părere a mea pe care nu am putut să o certific. În general, fiecare partid avea oameni de afaceri care făceau sponsorizări. Acestea erau determinate fie de simpatia pentru partid, fie de interesul de a obţine lucrări”, a mai arătat Bondor.

Întrebat de judecător despre investiţia de la şcoala din localitatea Ardeoani, martorul a arătat că firma lui Rusu a extins lucrările fără a avea finanţarea necesară.

„De şcoala din Ardeoani am aflat că, prin inspectoratul şcolar, i s-au alocat 5.000 de lei iniţial.  La o şedinţă, primarul din Ardeoani a zis că el a făcut şcoala depăşind suma alocată şi a cerut suplimentarea banilor pentru a completa cheltuielile făcute de firma lui Rusu. Pe Viorel Rusu nu l-am văzut pe la partid. Firma a făcut lucrările de capul ei. Probabil i-a promis câte ceva primarul. Gabriel Berca şi Lucian Banu au participat la acea şedinţă. Ne spunea că încerca să deblocheze situaţia. Problema a fost rezolvată de alt guvern, mai târziu”, a mai precizat fostul vicepreşedinte al CJ Bacău.

În martie 2016, Curtea de Apel Bacău i-a condamnat pe fostul ministru de Interne Gabriel Berca la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi pe fostul deputat Mihai Banu la trei ani şi şase luni de închisoare, după ce aceştia ar fi primit bani de la omul de afaceri Viorel Rusu, pentru a interveni pe lângă membri ai Guvernului să aloce o sumă de bani către Primăria Ardeoani din judeţul Bacău, cu care Rusu avea contracte pentru executarea unor lucrări de construcţie.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi fiul lui Mihai Banu, Lucian, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influenţă.

Instanţa a dispus atunci confiscarea a câte 92.500 de euro de la cei doi foşti demnitari, precum şi a sumei de 150.000 de lei de la Lucian Banu.

Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care va da o sentinţă definitivă în acest dosar.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada aprilie 2010 – ianuarie 2012, Gabriel Berca, prin intermediullui Mihai Banu, a pretins şi primit, atât pentru el cât şi pentru partidul din care făcea parte, de la omul de afaceri Viorel Rusu, în mai multe tranşe, suma totală de 185.000 e euro, pentru ca, în calitate de senator şi preşedinte al organizaţiei judeţene Bacău a unui partid politic, să-şi folosească influenţa personală pe lângă membri ai Guvernului, în vederea alocării unei sume de bani către Primăria Ardeoani din judeţul Bacău.

În schimbul acestor bani, afirmau procurorii DNA, Berca urma să intervină pe lângă membri ai Guvernului, prin folosirea influenţei personale, pentru a aloca 5,6 milioane de lei Primăriei Ardeoani. Suma ce urma să fie alocată reprezenta contravaloarea lucrărilor executate de societatea de construcţii deţinută de Viorel Rusu, potrivit anchetatorilor.

În aceeaşi perioadă, Mihai Banu ar fi pretins şi primit, în mai multe tranşe, tot de la Viorel Rusu, 220.000 de euro, atât pentru el, cât şi pentru Berca şi pentru partidul din care făceau parte.

„Din cei 220.000 euro, la solicitarea inculpatului Banu Mihai, beneficiind de complicitatea fiului său, Banu Lucian, suma de 150.000 lei a fost remisă de către omul de afaceri, sub pretextul achiziţionării unui teren de la o persoană indicată de Banu Mihai. Astfel, la data de 11 august 2010, între persoana respectivă, în calitate de promitent-vânzător şi firma omului de afaceri, în calitate de promitent-cumpărător, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru un teren arabil în suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, situat în extravilanul unei comune, preţul vânzării fiind stabilit la suma de 150.000 lei”, se mai arată în rechizitoriul DNA.