ALDE: Lucrările Congresului continuă sâmbătă. Tăriceanu candidează la funcţia de preşedinte

UPDATE. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a caracterizat sâmbătă relația dintre Uniune și ALDE drept „un parteneriat”, iar pe Călin Popescu-Tăriceanu „un om al dialogului”.

„Pentru un partid recent înființat, de aproximativ un an, scorul obținut la alegerile locale și parlamentare a fost unul remarcabil. În ce privește relația dintre ALDE și UDMR, aceasta poate fi caracterizată printr-un singur cuvânt: parteneriat. Călin Popescu-Tăriceanu a fost un om al dialogului, a fost alături de noi, atât în calitate de deputat, dar și mai târziu când a deținut funcția de ministru și nu în ultimul rând în calitate de premier. Domnia sa a fost un partener corect, a fost și a rămas un om deschis care a înțeles problemele din societatea românească și a căutat rezolvare, soluții la aceste probleme. Indiferent unde ne-am aflat, la guvernare sau în opoziție, acest parteneriat a rămas unul extrem de solid, pot să vă spun fără nicio exagerare. Între noi s-a creat o relație corectă, bazată pe sinceritate, având în vedere o viziune comună a modului de percepție a libertății, democrației, statului de drept. (…) Deși nu ne situăm în aceeași zonă politică, inclusiv în contextul european aparținem unor familii politice diferite, valorile care ne leagă sunt mult mai importante decât aspectele care ne despart”, a transmis liderul UDMR Congresului ALDE, printr-un mesaj video.

Totodată, Kelemen Hunor i-a transmis lui Călin Popescu-Tăriceanu să-și păstreze stilul curajos și direct de a face politică.

„După cum constatăm, în repetate rânduri, când există derapaje vizibile, derapaje profunde avem obligația și responsabilitatea de a ne întoarce la drumul statului de drept. Această relație de parteneriat pe care am construit-o alături de Călin Popescu-Tăriceanu și dumneavoastră, stimați membri, reprezintă și pentru noi o valoare, reprezintă un etalon. (…) Vă doresc sincer (…) să vă păstrați stilul curajos și direct de a face politică. Această strategie care, de foarte multe ori, nu dă roade imediat, nu aduce creșterea popularității partidului, dar este extrem de importantă pentru a păstra, pentru a întări valorile fundamentale ale statului de drept. România, societatea românească au nevoie de valorile și viziunile pe care ALDE le reprezintă”, a adăugat Kelemen Hunor.

UPDATE. Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu le-a transmis sâmbătă delegaților la Congresul partidului că, la momentul înființării ALDE, în România începuse „moda cătușelor”, iar a fi liberal nu era „la modă”.

 „V-am cerut să mergem împreună pe un drum dificil. În 2014, începuse deja moda cătușelor. Drepturile și libertățile cetățenilor erau considerate un lux de mulți oameni politici și de foarte mulți oameni de la vârful sistemului, așa cum unii doresc să se denumească. Democrația era o complicație inutilă pentru șefii instituțiilor de forță care obișnuiau ca, în noaptea alegerilor, să supervizeze întâlnirile și rezultatele alegerilor în mod secret”, a spus Tăriceanu, în discursul său la Congres.

El a susținut că, în acea perioadă, ALDE a devenit singurul partid liberal din România care a luptat pentru drepturile și libertățile cetățenilor.

„Ca să fii liberal autentic în 2014 era riscant sau, cel puțin, nu era la modă. La modă erau însă declarațiile de dragoste făcute instituțiilor de forță. La modă era să închizi ochii la abuzuri. Dacă criticai abuzurile instituțiilor de forță însemna automat că ești un politician corupt și că ești împotriva justiției. Ca să vorbești despre protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor în 2014 — 2015 era o dovadă de radicalism politic. Ca să fi liberal autentic în 2014 — 2015 și să susții scăderi de taxe și încurajarea capitalului autohton era considerat o dovadă de iresponsabilitate. (…) Am decis împreună să formăm ALDE, singurul partid liberal din această țară. Împreună am luptat pentru drepturile și libertățile cetățenilor”, a afirmat Călin Popescu-Tăriceanu.

 CITEŞTE ŞI: Tăriceanu, la Congresul ALDE: Aveam un binom – Ceauşescu şi Lenuţa. În 2015, am fost în pericol să avem alt binom – Coldea şi Codruţa

Acesta este al doilea Congres al ALDE, după cel de constituire a formațiunii prin fuziunea dintre Partidul Liberal Reformator (PLR) și Partidul Conservator (PC) din 19 iunie 2015, când Daniel Constantin și Călin Popescu-Tăriceanu au devenit copreședinți ai formațiunii.

Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat vineri că va candida la funcția de președinte al partidului.

Celălalt copreședintele ALDE, Daniel Constantin, a precizat că nu va participa la congres pe motiv că acesta e „nestatutar organizat și servește interesului unui singur om”.

Daniel Constantin: Nu voi participa la un congres convocat nestatutar, pentru a servi interesului unui singur om

Vineri, Statutul ALDE a fost modificat, iar sâmbătă vor lua cuvântul invitații la congres, vor fi dezbătute patru rezoluții și vor fi votate organismele statutare.

„Din cei 33 de membri ai Biroului Politic Executiv, 17 sunt vicepreședinți, iar 16 membri. De asemenea, vor mai fi aleși 12 membri supleanți. Alegerea se va face în mod liber, nu există listă. Se depun candidaturile și în ordinea descrescătoare a voturilor vor fi stabiliți cei care devin membri în Biroul Politic Executiv. Primii 17 vor deține funcția de vicepreședinte și următorii 16 funcția de membru. Voi candida la funcția de președinte”, a afirmat Tăriceanu, vineri, după Delegația Permanentă a ALDE.

El a spus că vor fi mai multe niveluri de structuri de conducere. „Forul suprem în orice partid este Congresul, sub Congres este Delegația Permanentă, sub Delegația Permanentă este Biroul Politic Central, sub Biroul Politic Central este Biroul Politic Executiv de care v-am vorbit înainte și apoi este președintele. Sigur că structurile executive într-un partid sunt alcătuite în principal din președinte și Biroul Politic Executiv. Așa va fi la ALDE, urmând să utilizăm pentru anumite atribuții și celelalte structuri pe care le-am definit — Biroul Politic Central și Delegația Permanentă”, a explicat Tăriceanu.

Cele patru rezoluții, care vor fi supuse sâmbătă dezbaterii și votului, sunt intitulate „Pentru o cultură politică a libertății”, „Noua generație de întreprinzători români trebuie să se simtă la ea acasă în România”, „Ca să fim prin noi înșine, trebuie, în primul rând să fim noi înșine” și „Legea în slujba cetățeanului, nu contra lui”.