Alegeri Franţa: Candidaţii MINORITARI, între troţkism şi suveranism, Frexit şi colonizarea spaţiului

Poutou, candidat din partea Noului Partid Anticapitalist (NPA), a câștigat notorietate mediatică după prima dezbatere televizată, grație replicilor pe care i le-a adresat candidatei extremei drepte Marine Le Pen: „Când suntem convocați de poliție, nu avem imunitate muncitorească”. Mecanic într-o fabrică Ford, Poutou candidează la președinția Franței doar pentru „a da vizibilitate mișcării anticapitaliste”, potrivit unui purtător de cuvânt al NPA. Candidatul troțkist, în vârstă de 50 de ani, propune reducerea zilei de lucru la 32 de ore, creșterea salariului minim la 1.700 de euro și la renunțarea la energia nucleară.

Nicolas Dupont-Aignan caută, la cei 57 de ani ai săi, să se situeze între candidatul Republicanilor, Francois Fillon, și cel al Frontului Național, Marine Le Pen. Președintele formațiunii Debout La France a făcut din Europa tema centrală a campaniei sale, cu un program care include ieșirea din zona euro sau reforma tratatelor europene pentru „a reda suveranitatea” fiecărei țări.

La antipozii spectrului politic se situează Nathalie Arthaud, în vârstă de 47 de ani, profesoară de economie și candidata partidului troțkist Lupta Proletară. Mai didactică în discursul ei decât Poutou, nici Arthaud nu caută să ajungă la Palatul Elysee, ci dorește ca punctul de vedere al „proletariatului să se facă ascultat”. Ea include în programul său electoral naționalizarea băncilor și a fabricilor, scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani și creșterea salariului minim la 1.800 de euro.

În ceea ce-l privește, Jean Lassalle, în vârstă de 61 de ani, s-a erijat în reprezentantul lumii rurale, declarându-se „pregătit să-i înfrunte pe (președintele american Donald) Trump și (președintele rus Vladimir) Putin” grație experienței sale cu… lupi și urși. Critic față de globalizare și partizan al unei „ecologii umaniste”, Lassalle propune revenirea la modelul teritorial francez de dinainte de 2015 și renegocierea tratatelor Uniunii Europene, pentru a crea „o Europă a națiunilor”.

Alte articole

Alegeri prezidențiale 2024. Datele biografice și programele candidaților pentru fotoliul de la Cotroceni

Alegeri 2024. Profilurile candidaților la prezidențiale. Ce au în comun Marcel Ciolacu, Ana Birchall și Cristian Terheș. Cum a ajuns Simion, în doar câțiva ani, candidatul cu cele mai mari șanse la turul al doilea

Chiar mai radical în acest aspect este suveranistul Francois Asselineau, partizanul unei ieșiri rapide a Franței din Uniunea Europeană (așa-numitul Frexit), care — în opinia sa — se află sub „tripla dictatură a Comisiei Europene, a NATO și a Băncii Centrale Europene”.

Jacques Cheminade, originar din Argentina, este al șaselea candidat „minoritar” și cel care s-a prezentat de cele mai multe ori la un scrutin prezidențial. După două încercări ratate, în 1995 și în 2012, când nu a reușit să obțină mai mult de 0,25% din voturile exprimate, Cheminade este, la cei 75 de ani ai săi, cel mai în vârstă candidat la președinția Franței. Propunerile sale electorale includ ieșirea Franței din UE și din zona euro. Cheminade propune totodată separarea uniunilor de credit (casele de ajutor reciproc) de băncile de tip retail, naționalizarea companiilor strategice și lansarea unui program de colonizare spațială.