ALEGERI FRANŢA 2017: Echipa de campanie a lui Macron, vizată de un atac informatic masiv înainte de scrutin

ALEGERI FRANŢA 2017: Până la nouă gigabytes de date au fost publicate online pe un pofil numit EMLEAKS, pe Pastebean, un site care permite distribuirea anonimă de documente.

Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru publicarea datelor şi nici dacă acestea sunt reale.

Într-un comunicat, mişcarea politică a lui Macron, En Marche !, a confirmat atacul informatic.

„Mişcarea En Marche! a fost victima unui atac informatic masiv, coordonat, în această seară (vineri – n.r.), care a permis difuzarea pe reţelele de socializare a mai multor informaţii interne”, se arată în comunicat.

Potrivit En Marche!, documentele arată numai funcţionarea normală a campaniei prezidenţiale, însă documentele autentice au fost amestecate pe reţelele de socializare cu unele false, pentru a răspândi „îndoiala şi dezinformarea”

Potrivit unui cercetător în securitate informatică de la Digital Forensic Research Lab (centrul de reflecţie al Consililui Atlantic) Ben Nimmo, analizele iniţială sugerează că un grup din SUA, de activişti de alternativă-dreapta, s-a aflat în spatele eforturilor iniţiale de răspândire a documentelor pe reţelele de socializare. Ulterior, acestea au fost preluate şi promovate de susţinători ai lui Marine Le Pen.

Hashtagul #MacronLeaks a fost răspândit prima dată de Jack Posobiec, un activist pro-Trump al cărui profil de Twitter îl identifică drept şeful de redacţie al site-ului de extremă-dreapta Rebel TV.

Posobiec nu a putut fi contactat deocamdată de Reuters.

Un oficial din Ministerul de Interne a refuzat să comenteze, invocând normele franceze care interzic orice comentariu care ar putea influenţa alegerile în ultima zi.

Comisia Electorală prezidenţială a anunţat într-un comunicat că va avea o reuniune sâmbătă pentru a discuta subiectul. Comisia a îndemnat presa să aibă grijă în publicarea detaliilor din e-mailuri, ţinând cont că s-a încheiat campania.

INFLUENŢA RUSĂ INTUITĂ

Primele informaţii privind un atac informatic vizând En Marche ! au apărut la sfârşitul lunii trecute.

Feike Hacquebord, cercetător la compania de securitate informatică din Japonia Trend Micro, a declarat că are dovezi că un grup de hackeri cunoscut ca Pawn Storm sau APT28 a vizat echipa de campanie a lui Macron cu e-mailuri virusate şi a încercat să instaleze viruşi şi programe de supraveghere pe site-ul candidatului En Marche !.

Potrivit lui, există indicii care leagă atacurile vizând campania lui Macron cu cele de anul trecut, care au vizat servere Partidului Democrat din SUA. Expertul a avertizat că tehnici similare au fost folosite şi în cazul partidului cancelarului german Angela Merkel, în aprilie şi mai 2016.

Hacquebord a precizat că Pawn Storm a lansat atacurile de pe computere din Franţa, Marea Britanie şi alte ţări, în martie şi aprilie.

Rusia a negat orice implicare în atacurile care au vizat campania lui Macron.

Aceasta nu a fost prima dată când echipa lui Macron ar fi vizată de atacuri informatice. În februarie, secretarul general al En Mache a afirmat că partidul a fost vizat de „sute, dacă nu mii” de atacuri vizând reţelele sale şi bazele de date. Potrivit lui, atacurile au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

Candidatul francez de centru Emmanuel Macron şi-a consolidat avansul în sondaje în faţa rivalei sale de extremă-dreapta Marine Le Pen, în ultima zi a unei campanii electorale tumultoase, care a dat peste cap politica ţării.

Patru sondaje noi îl creditează pe Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Le Pen. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de candidatul de centru în sondaje realizate de institute de prestigiu, după primul tur de scrutin din 23 aprilie. Un al cincilea sondaj îl creditează cu 61,5% din intenţiile de vot.

Pe de altă parte, un sondaj publicat vineri de Odoxa, arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil că se vor abţine duminică. Mulţi dintre ei sunt alegători de stânga dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin.

O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 1965, subliniind nemulţumirea multor alegători faţă de opţiunile existente.

În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.

Potrivit analiştilor, Macron şi-a consolidat semnificativ poziţia după ultima dezbatere televizată, ce a avut loc miercuri.