Ghidul este publicat pe site-ul instituției, iar în preambulul său Hellvig spune că documentul se adresează personalului SRI și cuprinde „repere de conduită, derivate din particularitățile și exigențele profesiei de cadre de informații — constituind un set unitar de valori, principii și reguli în măsură să contribuie la promovarea și apărarea intereselor naționale”.
După cum precizează directorul SRI, implementarea ghidului urmărește, printre altele, asigurarea și menținerea unui „echilibru just” între interesele naționale de securitate și drepturile și libertățile cetățenilor, prevenirea abaterilor disciplinare, a situațiilor care pot afecta activitatea personalului, informațiile, patrimoniul sau rezultatele activității instituției.
De asemenea, se urmărește „sistematizarea standardelor morale și de conduita” care trebuie respectate de către personalul SRI în exercitarea atribuțiilor și în viața personală, dar și protejarea personalului serviciului de „comportamente abuzive, subiective sau oportuniste”.
Documentul stipulează că principiile și standardele de comportament etic stabilite sunt aplicabile întregului personal SRI, indiferent de domeniul, profilul, categoria de personal sau locul ocupat în ierarhia profesională.
În ghid sunt menționate valorile susținute de SRI — patriotism, onoare și profesionalism, precum și 13 principii care corespund acestor valori.
Principiile subsumate patriotismului sunt, potrivit SRI, loialitatea, devotamentul, respectul și civismul. Onoarei îi corespund, așa cum arată documentul, onestitatea, integritatea, nediscriminarea, demnitatea și conduita morală. Profesionalismul are la bază, în viziunea SRI, principii precum responsabilitatea, independența, echidistanța și confidențialitatea.
„Orice angajat care ia la cunoștință despre o încălcare a ghidului este obligat să o raporteze de îndată, pe cale ierarhică, fără a fi tras la răspundere pentru aceasta”, se mai arată în documentul menționat.
SRI a publicat ghidul de conduită etică pentru angajaţi, document elaborat după ce comisia de control a verificat mai multe informaţii referitoare la relaţii de prietenie ale unor cadre cu politicieni cu probleme penale. Scopul, consolidarea relaţiei de încredere cu cetăţenii, explică instituţia.
Prin implementarea ghidului se urmăreşte: asigurarea şi menţinerea unui echilibru just între interesele naţionale de securitate şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, sistematizarea standardelor morale şi de conduită care trebuie respectate de către personalul Serviciului în exercitarea atribuţiilor şi în viaţa personală, respectiv obligaţiilor şi a regulilor necesare desfăşurării unei activităţi competente şi responsabile, în condiţii de legalitate; prevenirea abaterilor disciplinare, respectiv a situaţiilor care pot afecta activitatea personalului, informaţiile, patrimoniul sau rezultatele activităţii instituţiei; statuarea unor indicatori cu utilitate în evaluarea modului de îndeplinire, de către cadrele instituţiei, a atribuţiilor de serviciu; protejarea personalului Serviciului de comportamente abuzive, subiective sau oportuniste; crearea unui sistem de referinţă în orientarea deciziilor şi acţiunilor personalului SRI în cazul apariţiei dilemelor de etică, explică SRI.
Astfel, potrivit ghidului, printre altele, angajaţii Serviciului nu se pot implica în activităţi care ar putea prejudicia imaginea instituţiei. „În relaţiile cu cetăţenii ne asigurăm că proiectăm o imagine care să nu prejudicieze în niciun fel instituţia. Ceea ce facem poate fi interpretat prin prisma apartenenţei la Serviciu”, se precizează în document.
O altă reglementare este aceea de respectare a vieţii private şi a reputaţiei angajaţior SRI şi a cetăţenilor. Angajaţii instituţiei se vor implica în „informarea corectă a publicului larg cu privire la riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale” şi în comunităţile în care trăiesc şi îşi desfăşoară activitatea.
„În exercitarea atribuţiilor funcţiei avem o atitudine obiectivă, neutră, faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură; nu săvârşim acte sau fapte care contravin demnităţii, prestigiului sau regulilor de comportament care decurg din apartenenţa la Serviciu. Prevenim orice comportament degradant, intimidator sau umilitor care urmăreşte sau conduce la afectarea gravă a capacităţii unei persoane de a-şi desfăşura în mod firesc activităţile profesionale sau de a-şi exercita drepturile”, arată alte reglementări ale ghidului.
De asemenea, angajaţilor le este interzis să se folosească de funcţie pentru a obţine avantaje sau alte beneficii personale. „Folosim resursele şi mijloacele materiale care ne sunt puse la dispoziţie, exclusiv în interes profesional”.
„Ne asumăm să nu executăm ordinele sau dispoziţiile care sunt contrare legii sau care nu respectă deontologia profesională. Ne asigurăm că, prin modul în care îndeplinim atribuţiile de serviciu, respectăm interesul public, drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi nu afectăm demnitatea sau integritatea acestora. Dăm dovadă de independenţă când ne îndeplinim atribuţiile şi misiunile fără imixtiunile ilegitime ale altor colegi, autorităţi sau persoane din afara Serviciului. Nu dezvăluim informaţii care nu au caracter public sau la care am avut acces în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inclusiv după părăsirea Serviciului; Nu folosim nicio informaţie la care avem acces în activităţi economice, pentru obţinerea unui câştig material sau în scopuri ilicite; Nu dezvăluim metode şi mijiloace prin care ne desfăşurăm activitatea”, arată alte prevederi.
Ghidul a fost elaborat ca urmare a mai multor scandaluri în centrul cărora au fost angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii, unul dintre cei vizaţi fiind fostul prim adjuns al SRI, Florian Coldea. Generalul a demisionat din funcţie ca urmare a unei anchete demarate după ce în spaţiul public au apărut imagini cu el alături de fostul deputat Sebastian Ghiţă, cercetat în prezent în mai multe cauze.
Un alt caz a fost cel al generalului Elena Istode, care a apărut în fotografii alături de fostul parlamentar cu probleme penale Cristian Rizea şi de soţia acestuia.