Peste 300.000 de români au fost ascultaţi la fiecare convorbire pe care au avut-o, în ultimii 5 ani. Reacţia preşedintelui Senatului

Avocatul Radu Chiriţă spune că a făcut cereri către toate instanţele din ţară să îi comunice numărul solicitărilor de interceptări telefonice din perioada 2010–2015, estimând că au fost ascultate circa 300.000 de persoane, ceea ce este inacceptabil şi transformă România într-un stat poliţienesc.

Radu Chiriţă a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că, în total, s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării, iar din acestea au fost admise un număr de 102.729 cereri.

„Am cerut în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informaţii publice la toate instanţele din ţară să mi se comunice numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor telefoanelor în perioada 2010 – septembrie 2015, numărul celor admise şi numărul celor respinse. Am primit datele de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 de tribunale din cele 42 existente, datele de la toate cele 15 curţi de apel, de la toate instanţele militare şi de la ÎCCJ. În total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109.946 ori în cei aproape 5 ani care au făcut obiectul solicitării. Din ele, au fost admise 102.729 cereri. De regulă, pe o cerere figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere şi estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în ăştia 4 ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni”, a spus Chiriţă.

Acesta a precizat că sunt 5 instanţe de la care nu a primit datele, inclusiv Tribunalul Cluj, pe care le va acţiona în judecată.

Alte articole

Interceptări DNA. Polițiști examinatori, trimiși în judecată după ce au fost prinși luând șpagă de la aspiranții la statutul de conducători auto. Banii înveliți în șervețel, dosiți sub punga cu sărățele: „Când meri la gagici, tăt așa emoții ai?”

Interceptări ale unor apeluri telefonice arată ce cred soldaţii ruşi despre războiul din Ucraina: „Putin e un prost. Am primit ordin să omorâm toţi civilii”

Întrebat dacă se poate vorbi despre România ca despre un stat poliţienesc, în condiţiile în care s-a ajuns la interceptarea unui număr atât de mare de persoane, Chriţă a spus că este inacceptabil ceea ce se întâmplă.

„Faptul că se solicită e una, faptul că se încuviinţează de instanţe pe bandă rulantă este inacceptabil pentru că indică faptul că judecătorii şi-au uitat prima lor misiune într-un stat de drept, şi anume că trebuie să ne protejeze drepturile. În procedura de interceptare judecătorul a fost pus ca să preîntâmpine abuzul în ascultarea telefoanelor, or ei nu par să îşi facă treaba. E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, a precizat Chiriţă.

Acesta a subliniat că se aştepta să vadă nişte cifre ridicate, dar nu chiar la acest nivel.

„Sunt peste 4.000 de cereri încuviinţate de ÎCCJ care are competenţă să încuviinţeze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, miniştri, judecători de la ÎCCJ, judecători de la CCR, procurori de la Parchetul General. În total, dacă socotim aceste persoane, numărul lor nu depăşeşte 2.000. Asta înseamnă că fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil”, a mai spus Radu Chiriţă.

Potrivit avocatului, la cele 6 curţi de apel din ţară au fost admise cererile de interceptare a telefoanelor în proporţie de sută la sută, în total fiind vorba de 61 de instanţe care au admis tot ce s-a cerut.

„Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează astfel de cereri şi le admit numai pe cele care or fi ok sunt instanţele militare, dar şi Judecătoria Piteşti, Judecătoria Sector 5 Bucureşti, Curtea de Apel Galaţi. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr uriaş de cereri admise, peste 5.700”, a mai spus Radu Chiriţă.

Acesta s-a declarat şocat de numărul „fantastic” de mare de cereri care se adresează judecătoriilor, întrebându-se pentru ce fel de fapte s-a cerut interceptarea de 2.200 de ori la Judecătoria Constanţa sau de 1.500 ori la Judecătoria Ploieşti.

„Ca să dau alt exemplu, mă tot întreb pe cine o fi ascultat procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni în 259 de dosare? Pe cine? Există 250 de dosare la acel parchet? Mă tot întreb”, a menţionat acesta.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, se declară contrariat de statistica prezentată şi spune că este nevoie de „o lege a răspunderii magistraților, o lege care să prevină excesele din sistemul judiciar”:

„Astăzi, în spațiul public, a fost prezentată o statistică îngrijorătoare cu privire la amploarea pe care fenomenul ascultării telefoanelor românilor a luat-o. Vorbim de sute de mii de români care s-au aflat într-o astfel de situație. În fața acestor date, este greu să susții că abuzurile în România sunt excepții. Ele tind să devină regula.

Apare încă o întrebare: care poate fi justificarea pentru acest număr uriaș de interceptări?

Statistica prezentată astăzi este încă un indiciu al problemelor majore din sistemul de Justiție. Este încă un episod din serialul din ultimele săptămâni care a dărâmat toate miturile construite în ultimii ani. În spațiul public, au fost ridicate multiple întrebări și redau doar câteva. Cum este posibil ca șefii instituțiilor de forță să fie prezenți, în noaptea alegerilor, în casa unui om politic, participant la respectivele alegeri? Au fost folosite documente din arhiva SIPA pentru a șantaja magistrați sau nu?

ALDE ca partid liberal are datoria să acționeze pentru a responsabiliza actorii din sistemul de justiție, astfel încât să existe garanția respectării drepturilor și libertăților cetățenilor.

De aceea, susțin că este nevoie de o lege a răspunderii magistraților, o lege care să prevină excesele din sistemul judiciar. Este o garanție că magistrații vor acționa cu mai multă atenție la drepturile și libertățile cetățenilor și este un pas spre însănătoșirea sistemului de Justiție din România„, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.